Pentru doritoarea de scenarii comice:
1.
Doi robotei desfac unul cate unul suruburile unui robot batran, atenti sa nu-l trezeasca. Dupa ce au terminat, se urca pe o stiva de fiare vechi si incep sa arunce cu suruburile in robomos. Mosul se trezeste: “You punks! I’ll get you!”, incearca sa alerge spre cei doi, dar isi pierde extremitatile si ramane in cele din urma un biet trunchi care nu poate decat sa blesteme furios. Cei doi robopusti rad atat de tare incat se prabusesc pe spate, cazand de pe vechituri intr-un put. “Hey, moron, get off me!” “Are you nuts? I can’t move!” “What? You dimwit, we’re stuck here!”. Din senin, incepe sa ploua. Robomosul protesteaza energic: “Hey! Help me! I’m gonna rust out here!”; cei doi robopusti ridica capetele spre gura putului si striga deznadajduiti “Nooooooo!”
2.
Cei doi robotei primesc o sarcina importanta de la un robot urias: sa pazeasca un copac de invazia unor lacuste (evident, metalice…). Uriasul le arata o frunza pe jumatate roasa de lacuste, isi misca aratatorul in semn de “nu”, apoi scoate o lacusta de plastilina din buzunar, o arunca in aer, o loveste cu pliciul si o dezlipeste de pe plici, aplatizata. Serios, le-o arata roboteilor, apoi zambeste brusc. Inceteaza sa zambeasca la fel de brusc, apoi pleaca.
O lacusta sare pe capul unui robot. Celalalt o pocneste. Primul se enerveaza si il pocneste la randul lui. Incep sa se alerge in jurul copacului si sa se pocneasca.
Atunci cand obosesc si gafaie cu limba de-un cot, vad cateva lacuste sarind spre copac. Camera se ridica – intregul orizont e acoperit de lacuste.
Ultima secventa ii arata pe cei doi robotei ridicand disperati ochii spre cer (spre camera, mai exact) si strigand de-acum obisnuitul “Noooooooo!” in timp ce lacustele acopera totul.
3.
Robomosul se chinuie sa desprinda cu un plici o omida de pe trunchiul copacului. Omida se refugiaza pra sus pentru ca robomosul s-o poata ajunge si, dupa cateva sarituri inutile, mosul renunta (umeri lasati, suturi in pietre etc). Deodata, la picioarele lui aterizeaza, unul dupa celalalt, cei doi pusti. Camera se ridica si il vedem pe robotul urias care ii zambeste robomosului si le intinde pliciul pustilor.
Uriasul si mosul pleaca, iar cei doi pusti privesc enervati spre omida care se taraste tacticoasa tot mai sus, spre frunze.
Ecranul se intuneca, apoi il vedem pe urias care a venit sa inspecteze munca celor doi robopusti. Acestia, mandri, ii arata omida prinsa. Uriasul se indeparteaza, tinandu-i pe cei doi pusti pe umeri; cand camera se intoarce spre copac, toate frunzele acestuia cad, lasand crengile goale si pline de omizi. Uriasul se intoarce furios, si cei doi roboti striga disperati “Nooooooooo!”
(seria de mai sus se poate extinde cu alte ilustrari ale unor concepte clasice gen nu face altcuiva ce tie nu-ti place, always get the big picture first, unde nu-i cap vai de picioare, lenesul mai mult alearga etc.)
Chestiile de mai sus se vroiau initial niste ebose pentru un serial de desene animate, de aceea exista indicatii de camera.
Daca iti place conceptul, o sa ma apuc de decupaje (adaptare la mediu, deh). Sau, daca iti ajunge ce-am scris mai sus, go for it.
Mai am un scenariu SF simpatic IMHO, dar am nevoie de cineva care sa poata desena realist – nu e vorba de o poveste comica, ci de una serioasa.