nota bene la Recviem / Vesnicii
m-am bucurat sa primesc prin posta albumul asta si asa cum e la moda printre copiii online, fac aici un unwrapping, de fapt niste pedanterie bibliofila sau un fel de mica recenzie;
inteleg de ce nu prea face nimeni content din asta neplatit. nu-i usor sa scrii fara model, mi-a venit insa sa ma bag – am simtit ca e ceva noima in aparitia asta editoriala! fiind lansata in martie 2019, nu e de mirare ca pare o noutate…
si nici nu e vreo surpriza ca pe album nu gasim niciun logo! adica in plus de cel al tipografiei si mai multe alte marcaje specifice, delicioasa autofictiune pe persoana (ne)patrimoniala in cheia Ubi BD ibi Patria. acesta e un fel de motto de lunga data a ceea e frumos schitat in colofon: istoria colectiei Ah, BD! (sic), cu un album, fanzin sau cum vreti sa ii ziceti purtand #1 publicat in … 96 si inca 27# pana aujourd’hui.
unele pot fi dwldate de pe syndicart.net. oricum, imi dau seama ca vorbim de cea mai venerabila editura BD, basca si alternativa. in numar de aparitii cred ca se mai compara doar Revista Comics si Grajdeanu.
alt lucru frumos, Vesnicii are si ISBN. la ce o folosi?
merita avansata si teoria ca pachetul e noua librarie. pachetul meu cu Vesnicii a sosit cu o celeritate pe care poate o cunoasteti deja, marca Marian Mirescu
editia aceasta e importanta si pentru ca e reprezentativa pentru o serie din care e si singura traducere. in functie de cat de bine se da, ar putea deci continua! si chiar si cu adausul pentru transport, tot e pretul final competitiv. ce mai, merita, si imi place cum e realizat: e cartonat si lucios pe dinafara, cu forsatz, cu foi aproape! lucioase, un print digital care e … de fapt, despre print digital nu stiu ce se poate zice, si mai e si brosata aproape corect. nu prea le-a iesit cotorul, dar de obicei nu iese bine la tipografiile mici. atentie, e bine legata, doar arata un pic altfel decat esti obisnuit la alea straine, ca nu are cover hinge creases sau vrabiuta, cum i se mai zice, parca. per total, e o incercare corecta a tipografiei de a implini comanda de un album BD aproape de ce se numeste clasic pe stil franco-belgian. as avansa chiar ca asta e un standard inalt, la care e o realizare sa ajungi.
aici cred ca e si urarea: bravo pentru prima pe formatul asta! la mai multe!
despre poveste nu zic nimic, degustibus, pare cam fantasy. misto insa ca e ceva balcanic, ce noi nu putem consuma local? noroc cu Tito ca lasat comics in pace.
altfel, la sfarsit aveti si o Addenda cu … Eminescu/scrisoarea 3/la Rovine! plus alte explicatii istorico-fantastice.
senzatia de extra la mine a fost completa: la pachet au mai sosit pe post de goodies si cartoline mai vechi cu invitatii la lansari in Serbia si Romania, iar pe o pagina de garda la inceput e si o stampila personalizata, rosie, cu misteriosul Certifico ergo est. Certific deci exist 🙂