…si daca tot am luat la rand rezultatele de pe Yahoo… ma las dus de streamul lor, ca hazardul lucreaza bine… si dau de o lovita de revelatie, pe hyperstreet (how cool is that?) http://www.hypestreet.ro/review-undeva-la-palilula/2012/04/26/
intr-un Review (yes!) de Ioana Cristina
26 Aprilie 2012
Dupa cateva paragrafe de “intampinare”
Bun venit la Palilula. Aici cainii nu umbla cu covrigi in coada, iarba nu creste perpendicular pe casa si nici nu ploua cu tamaie, dar oamenii se imbata crita zi de vara pana-n seara la umbra leandrilor, boncaluiesc pe mese in ritm de pianina si fac negot cu broaste in Italia ca sa-si plateasca orgiile bahice.
Palilulenii traiesc inafara timpului si s-au retras de pe harta comunismului (si a realismului) in acest sanatoriu al desertaciunilor. Nimic nu e ceea ce pare aici, unde bolnavii sanatosi tun si umplu saloanele de spital ca sa zaca, sa bea si sa manance, eventual sa se bage la o miuţă la Ginecologie. Palilula e gradina inecata in rachiu a raiului, si chiar daca la inceput e un rai sumbru, imputit si uitat de Dumnezeu, in care colcaie broastele, pana si un strain scolit la Capitala isi va lepada, intr-un final, straiele de sfant si se va infrupta din bogatia in(de)finita a locului. Doctorul Serafim (Áron Dimény) a scoborat din locomotiva subreda ce uneste paradisul pierdut de restul lumii, ca sa-l inlocuiasca pe raposatul Nea Pandelica, iar Palilula s-a pricopsit cu un pediatru. Chiar daca aici nu se mai nasc copii, caci daca incep sa se nasca, viii vor trece pe lumea cealalta.
Inca din prima seara, Serafim incepe sa vada raposatii ranjindu-i la morga, fotografiile prinzand viata, o manifestatie de turbare conjugala soldata cu batai in plina strada si intreg satul privind ca la spectacol la autopsia lui nea Pandelica, pe un ger de crapa pietrele. Bizareriile nu se opresc aici, din folclorul Palilulei mai fac parte un hermafrodit care isi schimba sexualitatea in functie de fazele lunii, doua gemene care isi sincronizeaza gesturile, o prostituata fara un ochi si una secerata de o grenada, dar si o faptura jumatate femeie, jumatate cornuta, despre care se crede ca ar fi nascut in secret copilul lui Pandelica — un foetus fara un regn specific* ce se odihneste in formol in cabinetului raposatului
reviewista se pronunta si se marturiseste, in sfarsit:
Filmul lui Silviu Purcarete e un dictionar de simboluri, o lume stranie, populata de personaje bizare, o anticamera a ororilor transfigurate in frumos, spalate prin alcool, un fel de chirurgie estetica a uratului pe viu. The piano has been drinking**. Ingerul mortii, minotaurul, fertilitatea, focul Apocalipsei.
Undeva la Palilula mi-a schimbat irevocabil parerea despre filmul romanesc. Am vazut ca are critici foarte dure, si am sa ma duelez, cat pot, cu acest argument [care?]. Cu siguranta nu este un film pe care masele sa il vada [masele sa vada un film despre mase? no fucking way!], cu ochiul necritic decat in privinta soiului de popcorn pe care il ingurgiteaza cand nu se hahaie, la mall [niste peizani!]. Nu este nici un film pe care sa il vezi cu mama si cu tata [mamele si tatii sunt fac masele uncool, doooh] , decat daca, poate le-a placut Delicatessen sau Taxidermia [cateva exceptii cool, care au gusturi cool]. Nici macar cu prietena ta […oops], daca e mai slaba de inger [desi cooltăî. Poate parea greu de digerat. Mi-a fost descris ca plictisitor, exagerat, flamboaiant [cum sa digeri ceva flamboaiant, come oon]. M-am dus sa-l vad aseara la NCRR*** pentru ca am o relatie dificila cu filmul romanesc, dar de data asta eram curioasa. Nu vazusem trailerul, nu citisem nimic despre acest film inafara de un pasaj pe care cineva il postase pe facebook: “Povestea este singura cale prin care se poate înnobila jegul”. [subliniat in text] A fost argumentul suprem [asta?]. Acum cred ca e un film de arta, cu o executie brici, si primul film romanesc pe care-l vad jucat neromaneste. Excesele sunt oportune in suprarealism.
😯 😯 😯 😯 😯 😯
😕
* făt unicelular, sau de ciuperca, de planta…!? mda, asa e si filmul: cotiledonat, pseudopod si anaerob
** cantec de Tom Waits, misto, dar din pacate si cool
he piano has been drinking
my necktie is asleep
and the combo went back to New York
the jukebox has to take a leak
and the carpet needs a haircut
and the spotlight looks like a prison break
cause the telephone’s out of cigarettes
and the balcony’s on the make
and the piano has been drinking
the piano has been drinking…
and the menus are all freezing
and the lightman’s blind in one eye
and he can’t see out of the other
and the piano-tuner’s got a hearing aid
and he showed up with his mother
and the piano has been drinking
the piano has been drinking
cause the bouncer is a Sumo wrestler
cream puff casper milk toast
and the owner is a mental midget
with the I.Q. of a fencepost
cause the piano has been drinking
the piano has been drinking…
and you can’t find your waitress
with a Geiger counter
And she hates you and your friends
and you just can’t get served
without her
and the box-office is drooling
and the bar stools are on fire
and the newspapers were fooling
and the ash-trays have retired
the piano has been drinking
the piano has been drinking
The piano has been drinking
not me, not me, not me, not me, not me
***Noul Cinematograf al Regizorului Român, unde se vad numai filme cool, de un public restrans, deci cool