Ioan Dumitrescu, artist digital
CITITOR SF, 28 ianuarie 2009
(fragmente)
Te-am ruga sa descrii in cateva cuvinte cu ce te ocupi acum. Din profilul de pe galeria ta am aflat ca ai 21 de ani. De unde esti? Mai esti la facultate? Lucrezi in timpul liber? Cum ai inceput sa desenezi?
Ma numesc Ioan Dumitrescu am 21 de ani si sunt din Bucuresti. De mic visul meu era sa devin astronaut, eram fascinat de spatiu de rachete de nave de orice imagini cu spatiul si nu ratam nici o emisiune la Tv. Am inceput sa desenez de mic insa nu priveam desenul ca o viitoare profesie. Cu timpul desenam din ce in ce mai rar, in gimnaziu nepunand mana pe creion. Liceul a fost unul de mate info intensiv si doar spre sfarsitul lui mai desenam ceva inspirat din warcraft. Odata ajuns la cibernetica, la ASE, atunci unele rotite de cativa ani oprite au inceput sa se miste si anume, un alt vis, de a deveni arhitect si alaturi de el…concept designer/ilustrator pentru filme, jocuri, carti.
La scurt timp a urmat admiterea la arhitectura pe care am abordat-o fara nici un fel de plan sau pregatire si pe care am picat o la fel de dezinvolt, dar n-am renuntat si am dat si intrat la alta sectie in cadrul facultatii. Timp de un semestru cu 3 cuvinte in cap “arhitectura si concept art” desenam orice imi trecea prin minte de la environments pana la tevi si cabluri. In anul imediat urmator am intrat la Arhitectura unde sunt si acum anul 2 si am renuntat la cibernetica. De atunci incerc sa desenez cat mai mult impacand pasiunile pentru arhitectura si concept art.
Ne poti spune si noua care este mecanismul de creatie al unei asemenea imagini. Ce metode si unelte folosesti? Cu ce programe preferi sa lucrezi pentru ati slefui lucrarile?
Mecanismul din spatele imaginilor mele este unul singur: povestea, the story. Incerc ca fiecare ilustratie sa spuna o poveste, prin elemente, prin detalii, prin culori, prin compozitie, prin orice se pot exprima sentimente, sugera simboluri, sa contina actiune, conflict, linistea dinaintea furtunii etc, asa incat povestea sa creeze imaginea si sa ajute la construirea ei. In “concept design” se aplica aceleasi set de “reguli“, incercand sa dai obiectelor o istorie, o poveste care sa le animeze si sa le faca mai interesante.
De obicei incep sa schitez o imagine in creion cautand paginare, compozitii, forme fara sa pun accent pe detalii sau alte lucruri insa pastrandu-le in vedere pentru mai tarziu si apoi o pozez/scanez, ajungand in Photoshop (orice program de gen poate fi folosit) unde folosesc procesul de “painting”.
Daca deja am o imagine definita in cap a ceea ce vreau sa obtin, pot incepe imediat sa lucrez. Daca nu am cunostiinte legate de subiect sau nu am “inspiratie” ma documentez si incerc sa introduc, sa modific, sa alterez ce descopar pana cand am o baza pentru restul imaginii.
Consideri ca imaginile tale se afla sub influenta vreunui artist, ai avut vreun indrumator spiritual de-a lungul evolutie tale?
Inpiratia mea provine din multe domenii, filme, carti, realitatea fiind insa cea mai buna si mai darnica.De multe ori vad obiecte, texturi pe strada si ma gandesc ca ar merge folosite acolo sau formeaza diferite forme sau vad o cladire si in urmatorul moment o vad transformata intr-un turn la care e legata toata reteaua electrica sau pot vedea creaturi marunte cum cad odata cu ploaia si incep sa creasca pe cladiri ca niste bureti sau corali dezintegrandu-le, etc. Acum am dat niste exemple sarace, in comparatie cu potentialul adevarat.
Cred ca cel mai mult m-au influentat cartile pe care le-am citit de la Jules Verne, Jack London (care multa vreme in gimnaziu nu ii lasam din mana), dar si altii, pana la David Brinn(dupa a carui carte am si facut o ilustratie) sau si alti scriitori SF.
Urmeaza acum inspiratia venita de la alti artisti incepand cu pictorii, vechii maestri:Michelangelo, Rubens, Rembrandt, Gerome, Velasquez, Grigorescu care de curand il studiez si incerc sa fac copii dupa picturile lui, Sargent si lista continua, trecand si la cei din domeniul ilustratiilor de carti sau concept art-ului: Martiniere (care m-a influentat foarte mult), Syd Mead, Giancola Donato, Ryan Church si multi multi altii…watch-out-to-whom-youre-praiyng
Ai proiecte lucrate pentru firme sau persoane interesate de munca ta, premii luate? Consideri ca exista viitor in Romania pentru o persoana ca tine pasionata de acest tip de arta?
Da am lucrat pentru diferiti clienti in industria jocurilor, am facut coperti, am fost present cu imagini in reviste sau alte ilustratii. Sper sa intereseze mai multe persoane, munca mea, in viitorul apropiat, insa trebuie sa mai lucrez la portofoliul meu, Dupa cu mse stie concurenta este destul de acerba si ca urmare reclama proprie trebuie sa fie pe masura, insa trebuie sa avem in vedere ca si timpul este limitat 🙁
Iar in ceea ce priveste premiile, am fost rasplatit cu Online Awards, daca le pot numi asa, oferite de site-uri pentru diferite imagini.Viitor exista…internetul(sau lumea?) este mare, nimeni nu este limitat intr-un anumit domeniu la tara in care locuieste.
Ce te determina sa urmaresti mai ales aspecte si teme fantastice in lucrarile tale?Crezi ca iti ofera o arie mai larga de abordare?
Ma simt cel mai atras de genul Fantasy sau Science Fiction datorita personalitatii, presupun si a lucrurilor care imi fac placere sa mi le imaginez si apoi sa le desenez, insa nu refuz abordarea unui subiect diferit. In general aria de abordare depinde de imaginatie dar conteaza si cat de “fumat” ca sa zic asa a fost respectivul subiect. Exista o satisfactie cand creezi ceva ce nu a mai fost vazut sau gasesti o alta interpretare la un subiect foarte uzat.
Ti-ar placea sa colaborezi cu o editura pentru o coperta de carte? Daca da, crezi ca onorariu tau ar fi prohibitiv pentru demararea unei astfel de colaborari?
Am mai colaborat pentru o coperta la o carte din afara si nu au existat neintelegeri.Insa nu am avut relatii cu vreo editura romaneasca pentru vreo coperta, am vazut ca se mai scot carti Sf fantasy si copertile cam lasa de dorit din pacate.In SUA, Franta sau chiar tari din fostul bloc comunist am observat ca se pune un accent mare in imaginea cartii, prima fiind coperta, si care ilustreaza un eveniment sau o caracteristica definitorie a cartii. Este primul lucru care il vezi la cartea respectiva. Apoi review-ul de pe spate si abia dupa incepi sa citesti. Cred ca trebuie sa atraga nu numai privirea ci si curiozitatea. Aici editorul si art directorul trebuie sa aiba incredere in artist si sa nu ii dea in cap…si sa-l lase sa faca ce stie mai bine.
Onorariul depinde de cat timp/munca se pune intr-o imagine, ce se cere de la artist pentru respectiva imagine. Asa ca onorariul meu merita incercat 😀
Sperante de viitor sau proiecte propuse? O adresa de contact la care sa poti fi gasit?
Sperante si proiecte sunt multe 🙂 acum mai sunt lucruri care nu depind de noi. Pot fi contactat in vederea unor colaborari la adresa Imi cer scuze dar de “pro bono” work se prea poate sa nu am timpul necesar.
Mai multe + imagini si comentarii http://www.cititorsf.ro/2009/01/28/interviu-ioan-dumitrescu-romanian-concept-artist/
Ma bucur ca fandomul se uita din nou spre artisti, fie ei conceptualisti, bedeisti, ilustratori. Mai bine foarte tarziu… decat prea tarziu.
Aici, Dragos, Ion si mai sunt inca… majoritatea lucrand prin lume pentru lumea-ntreaga.
Chestia cu copertele este aberanta – se merge contra sensului: nonsens(e)!
Cartea este un obiect. Prima impresie te face sa o iei sau nu, mai ales cand numele de pe coperta nu-ti spune mare lucru.
Tinerii artisti romani, nu-s chemati, pentru ca nimeni nu-i cauta. Ca peste tot, si-n editura, merge cu “ai pe cineva care…?” si cu “merge si-asa”, cu “moca sa fie, sau cel mult ieftin”.
S-a-ntamplat ceva din ianuarie 2009!?
Cartile mele de la Nemira au coperte ilustrate de Tudor Popa. Pe unele le citisem, pe cele mai multe nici nu le-am deschis.
Exemplul extrem este al regretatului Frazetta care a ilustrat copertele cartilor cu Conan, pe care nu le-a citit. Acestea au fost un imens succes, iar imaginea lui Conan fusese fixata de el. “Nu stiu cati dintre cei care le-au cumparat, le-au si citit” 🙂
Bafta, Ioan!