Răspunde la: Doamna apocaliptica si vagabondul integrat

Acasă Discuții Recenzii Doamna apocaliptica si vagabondul integrat Răspunde la: Doamna apocaliptica si vagabondul integrat

#5285
_Maxim_Maxim
Participant

Un de-dupa-blocuri sniper haiduc al literaturii romane, Eugen Negrici, a coborat zilele trecute, in provincia olteana, pe la ai lui, pe la Craiova, pentru o conferinta si o sesiune de autografe http://www.lumiparalele.ro/2011/12/18/dimineata-cu-%e2%80%9eex-centricul-alpha%e2%80%9d-eugen-negrici/
…si frumoase amintiri din studentie revin, avandu-l pe domnul profesor intr-o lumina speciala…
Profesorul universitar a lansat misile arheosferice pe deasupra capetelor plecate in smerenie… Naratiunea cronicarilor, expresivitatea involuntara, imanenta literaturii, agitatie si propaganda, poezia medievala, iluziile literaturii, simulacrele realitatii.
Patrunzator, transant pentru unii, aplicat, inversunat pentru altii, lucid, caustic pentru aceiasi, ba de „o furie devastatoare”, ba „stralucit teoretician al literaturii”, „el nu reuşeşte, totuşi, să se facă auzit în zgomotoasa lume de azi”, dupa cum scrie Alex. Stefanescu in „Eugen Negrici se inseala”*, Romania literara nr.1/2009 http://www.romlit.ro/eugen_negrici_se_neal
Si mai departe: „În plus, literatura, cu totul, a ieşit aproape complet din raza de interes a societăţii româneşti în ultimele două decenii, devenind un muzeu vizitat de tot mai puţini oameni. Doar spargerea în bucăţi sau mânjirea cu spray a prestigioaselor vestigii ar mai putea avea răsunet.”

Volumul luat la ochi este „iluziile litaraturii romane”
Asupra carui lucru se inseala E.N.?
„Eugen Negrici se înşeală când crede că marea problemă a literaturii române o constituie sufocarea ei de mituri.’ Inclin sa cred ca mitizarea inlocuieste/suplineste o scara a valorilor in timp si, ceea ce este mult mai grav, inca din prezent, pe baza unor false argumente si reale interese de grup, despre care A.Stefanescu spune in continuare, intr-o argumentare fals restrictionara:
„Care mituri? Se poate vorbi doar de nişte poncife, reziduale, care mai pot fi identificate în discursurile festiviste, în unele manuale şcolare, în gândirea unor semidocţi. Marea problemă a literaturii române o constituie tocmai demitizarea ei. Demitizare brutală, infinit regretabilă, în consens cu un întreg proces de aculturalizare, de renunţare la plăcerile elevate, ritualizate, în favoarea unora vulgare, obţinute rapid. „
Infinita poate fi doar prostia, or tinta nu poate fi dom’profesor, pentru care tocmai ea este tinta lui, iar calibrul proiectilelor lui par demasurate pentru cei care mai cred ca prostia…”este scuzabila”!

Conf.dr. Ion Buzera, un discipol, il numeste pe Eugen Negrici in articolul citat de Viorel Pirligras in link citat, „Ex-centricul alpha”, „un leu in cusca literaturii romane”:
„A mizat oricum şi poate că ar fi mizat oricând pe o poziţionare deliberat periferică (de notat că perifericul de la noi e main stream de-a binelea prin alte părţi), foarte selectiv recuperatoare, dar cu parcursuri deloc lejere, având uzanţa unui instinct explorator al acelor trasee ale istoriei literare nebătute sau prost bătute şi simţind cu acuitate mirosul prăzii teoretice.”
http://www.revista-mozaicul.ro/buzera11.html