@Maxim wrote:
In 1994 a fost in Romania, la…
EUROCON 1994 la Timisoara
Marturia lui Roberto QuagliaEUROCON 1994 la Timisoara Marturia lui Roberto Quaglia In perioada 26 – 29 mai, 1994 la Timisoara a avut loc conventia Europeana anuala de science fiction – Eurocon. Am putea spune din start ca ceea ce s-a intamplat a fost ceva iesit din comun. Oaspetti de onoare ai conventiei au fost John Brunner, Herbert Franke, Joe Haldeman, Moebius, Norman Spinrad, Peter Cuczka. Oaspetii speciali fiind Jack Cohen, Jonathan Cowie, Gay Haldeman, Bridget Wilkinson, Lee Wood si subsemnatul, momit, ca si ceilalti, de promisiunile organizatorilor de a rambursa toate cheltuielile.
Din inaltul rang spiritul al invitatilor straini intuim deja ca nu este vorba de o editie saraca a Euroconului.
Au fost invitati din Austria, Bulgaria, Anglia, Finlanda, Franta, Olanda, Ungaria, Irlanda, Elvetia, Turcia, Ucraina, U.S.A. eu impreuna cu prietenul si asistentul meu Max Morando am fost singurii italieni prezenti.
De remarcat absenta cehilor, slovacilor, polonezilor si germanilor, care in trecut erau in fiecare an prezenti in numar mare la Eurocon. Sa fi fost doar o intamplare sau un mic act de snobism din partea românilor?
Eurocon ’94 a fost o exceptionala conventie din multe puncte de vedere. In discursul sau final din seara galei, Norman Spinrad a spus ca aceasta a fost cea mai remarcabila conventie science fiction la care a participat. Nu stiu daca-l cunoasteti pe Norman Spinrad, dar ceea ce cunosc eu despre el este faptul nu este genul care sa afirme asa ceva din politete.
Organizarea s-a dovedit a fi putin subreda uneori, dar acest lucru a fost compensat de o mare capacitate de improvizatie. Remarcabila a fost si grija organizatorilor de a asigura, pentru fiecare oaspete de onoare si grup de straini, cate un asistent-translator-ghid turistic, in persoana unei tinere si incantatoare domnisoare; o initiativa utila care, in plus, a facut ca toti strainii sa se simta cu adevarat bineveniti. Ospitalitatea româneasca traditionala a fost, deci, puternic confirmata. Tema conventiei a fost „CONSTRUIREA EUROPEI”, o tema serioasa cu referire la viitorul iminent care ne priveste in mod direct pe toti. Este, de asemenea, o tema relevanta in ceea ce priveste idealurile science fiction, mai relevanta decat miturile medievale din SF, niste aiureli oficial valoroase pe care multi dintre noi trebuie sa le tolereze in diverse situatii.
Pe parcursul a trei dimineti aceasta a fost tema oficiala pe marginea careia s-a discutat intr-o mare si – cel putin la inceput – arhiplina sala a Teatrului National Opera Româna, iar nivelul intelectual al invitatilor a facut intotdeauna loc unor discutii aprinse si interesante, crutate, de data aceasta, de marea entropie a acelor vorbitori comuni care la un moment dat nu mai stiu ce sa spuna.
Participarea românilor la conventie a crescut, dupa parerea mea, la cateva sute (nu cunosc cifrele oficiale), in principal, foarte multi tineri.
Extraordinara, din punctul nostru de vedere, a fost participarea mass mediei române la conferinta. La ordinul cameramanului,avand ziaristii pregatiti (sau invers), se luau instantanee si interviuri pentru a fi publicate in toata tara.
Exista un motiv foarte important care sta la baza acastei atentii deosebite. In România, SF-ul este mai popular decat in aproape toate celelalte tari din Europa, sau poate chiar din intreaga lume. Radioul si televiziunea realizeaza emisiuni saptamanale despre lumea SF-ului si, tratând subiectul cu competenta necesara, se promoveaza difuzarea acestora cu o mare selectivitate. Cel mai mare merit ar trebui atribuit lui Alexandru Mironov, ministrul statului român si un mare sustinator al raspandirii si dezvoltarii SF-ului in România. El insusi, impreuna cu Mihaela Badescu, realizeaza, in fiecare duminica dupa-amiaza, o emisiune SF la televiziuna nationala.
Onorurile casei au fost facute de Mircea Oprita, scriitor, editor, presedinte al ARSFAN (Asociatia româna de SF), nemaivorbind de faptul ca este o persoana extrem de gentila (si vorbeste si o italiana eleganta)
In afara de cei deja amintiti -Mironov si Badescu- au fost prezente numeroase alte personalitati precum: Jon Hobana, Romulous Barbulescu, George Anania, Florin Munteanu, Stefan Ghidoveanu, Silviu Genescu, Valentin Nicolau, Tudor E. Besuan, Cornel Secu, Mihai Gramescu, Mihaela Muraru-Mândrea. Locul de intalnire al conventiei a fost prestigiosul Teatru National, asezat chiar in piata centrala a orasului. Acolo in fata, chiar in mijlocul marii pieti pietonale, a fost amenajata o scena pentru o lunga transmisie in direct de la conventie pentru Televiziunea Nationala româna. Sambata seara, in ambianta Euroconului a avut loc o prezentare remarcabila a „Laser Theatre”, un concert de muzica electronica cu lumini de laser si cu focuri de artificii. Vreo cateva zeci de mii de persoane au asistat la spectacol. (s-a mai vazut vreodata asa ceva la vreuna din conventiile Eurocon?)
Euroconul a oferit hrana spirituala chiar si celor mai exigente minti. Omul de stiinta român Florin Munteanu a tinut o stralucita conferinta despre diferenta dintre intuitie si imaginatie. Omul de stiinta britanic Jack Cohen s-a aventurat in jurul frontierelor actuale ale cunoasterii in conferinta sa numita „caderea haosului”. Interesante, din punct de vedere stiintific, au fost si contributiile lui Jonatan Cowie si Herbert Franke.Discreta, insa nu exaltanta a fost expozitia de opre de arta având ca tema SF-ul. Remarcabile au fost numeroasele povestiri ale lui Moebius.
Jean Giraud, mai 1994, Timisoara, dand autograf pe revista ORION, pe paginile cu articolul BEDEMONII, el fiind unul dintre ei 🙂
Foto: Dragos Vasilescu si Marian MirescuTony Chester a realizat o amuzana reprezentatie teatrala in care a reusit sa-i antreneze pe Norman Spinrad, N. Lee Wood, J si Cohen si B.
Ritualul „Mascaradei”, foarte popular la conventiile anglo-saxone, a fost interpretat de catre români cu o vitalitate si o imaginatie care au reusit sa reduca la zero profunda mea aversiune instinctiva fata de acest fel de trivialitate. Lipsiti de banii care le-ar fi ingaduit sa se imbrace in mod traditional, ei au compensat aceasta lipsa in planul imaginatiei, dând nastere, in unele cazuri, unor costumatii de-a dreptul nebunesti si originale. Totul a fost insufletit de o serata dansanta tinuta la intrarea Teatrului National Opera Româna, in care au fost antrenati Brunner, Spinrad si sotiile lor, pe care o echipa de fetiscane inarmate cu hârtii argintii, panglici colorate si paiete le-au trvestit pe loc.
La o petrecere bulgara bazata pe lichide si solide de o placuta edibilitate, acestia si-au anuntat candidatura pentru a gazdui Eurocon in 1996. Dupa aceea, Irlanda a fost propusa pentru 1997. Sa nu uitam, totusi de Olanda, care anul trecut si-a declarat intentia de a gazdui una din editiile viitoare. Ajutata si de lipsa concurentei, România a luat aproape toate premiile ESFS (Asociatia Europeana a SF-ului). Nemira a câstigat premiul pentru cea mai buna editura. JURNALUL SF a câstigat premiul pentru cea mai buna revista, iar Cornel Secu – pentru cel mai bun promotor.
Nu poate fi pus in cuvinte lucrul care, mai mult decât orice altceva, a facut ca aceasta editie a Euroconului sa fie mareata. E vorba de atmosfera care se simtea la fiecare pas, o atmosfera de entuziasm si importanta; un profund simt al importantei, in România mai mult decât in oricare alt loc, vointa de a infrunta viitorul cu mintea limpede si inima plina de pasiunea optimismului. A, uitam doua lucruri foarte importante. Primul: Erau peste tot o multime de fete extrem de dragute si inteligente. Al doilea: am avut ocazia sa ne scufundam, in mod repetat, intr-o dulce mare de vin capabil sa umbreasca faima celebrului nostru Brunello di Montalcino. Si, in sfârsit, ca in orice simfonie perfecta care se respecta, este momentul si unei note false (lucru care nu este chiar adevarat, dar hai sa ne prefacem ca este): la cererea mea – pe care o consider normala – ca organizatorii sa-si tina promisiunea inclusa in invitatia oficiala, si anume decontarea cheltuielilor de calatorie, principalul organizator, tiparindu-si pe fata un zâmbet oficial, mi-a dat un raspuns confuz, ca si când ar fi suferit de o amnezie temporara. Ce pacat! Insa nimeni si nimic nu este perfect. (In aceasta privinta trebuie, totusi, sa adaug ca in ceea ce priveste cazarea si mâncarea, promisiunea a fost pe deplin mentinuta.)
In acord cu gândirea lui Spinrad, aceasta a fost cea mai animata si cea mai lucida conventie la care am participat vreodata.RQ 1994
Atunci a acceptat sa devina membru de onoare al clubului HELION.
In urmatorul numar pe hartie al magazinului HELION, care intra astazi la tipar, Florin Leodor Danila are un articol despre acel eveniment romanesc, european si, pentru unii, mai ales BD. Vom vedea cat de curand alte fotografii de atunci, realizate de Florian (Felix) Munteanu.
Apropo de exemplarul din ORION autografat pe doua pagini de Jean Giraud, el, ca si publicatii vechi si lucrari originale, s-au…ratacit in entuziastii si integratii ani 90 sau la inceput de mileniu „contemporan” si apocaliptic…