MILA 23 este un gen de carte BD care ar putea sa aiba succes la noi. Calitate sa fie! Aici este.
Si un Mosu’ sau un Regele sau Briliantu’, Imparatu’ (…si din alte domenii, sportive, sau nu) isi pot comanda o carte BD (M.I. Grajdeanu – „Ciutanul” ar incerca ceva asemanator, dar fara sponsori si scenarist, pare-se) si pot fi transfigurati prin desen devenind personaje, cu care ei se pot fali, in carti, fir-ar sa fie bine facute – pentru… uz extern, nu numai intern-de orgoliu – cum este aceasta „MILA…”!
Ivan Patzaichin este deja un personaj printre noi, iar o carte BD despre el putea fi o intreprindere usoara sau poate tocmai pentru ca el este deja o legenda sa fie riscanta, iar pentru ca pare usoara, sa…fie grea? Superflua? Autorii nu par sa fi fost asa de coplesiti, ca profesionisti ce s-au aratat a fi inca o data.
Povestea BD din „MILA” este la nivelul asteptarilor atat in privinta performantei echipei si a specificului publicatiei. Daca l-am uita, paginile documentare cu marturii si fotografii, ar putea fi un plus… in plus, o supralicitare si o trezire din transa lecturii desenului si cuvintelor. Nu este un repros adus editorului, ci doar o impresie de cititor cucerit de povestile copilariei lui Ivan si de Povestea vietii lui, adus brusc la cioburi de realitate istorica! In postura de cititor mai putin simplu, recunosc genul semi-documentar al cartii, cum am spus-o de la inceput, si il accept, n-am incotro!
Ultima imagine desenata, cu lotca in departare „spre capatul lumii” ne inchide pleoapa visarii intr-un fondu cinematografic si, rasfoind negura paginilor ramase dupa sfarsitul povestii, deodata, un flash ni-l dezvaluie pe Ivan Patzaichin de astazi privindu-ne cu zambetul acela „trade mark”: Salut, sunt Ivan Patzaichin si exist langa tine, nu numai in mintea ta. Iata acum, in fragmente din presa vremii, cum am ajuns eu la capatul lumii si cum m-am tinut de cuvant: am revenit mereu.”
Structura cartii este asmenatoare cu cea a precedentei colaborari Dragan-Talamba: capitole marcate de o pagina de garda si o ilustratie, aici alternand si alterand scene din copilaria lui Ivan si legende cu personaje fantastice (in foto, fragment din capitolul „SAMCA”), care mi-au atras intr-un mod aparte atentia dat fiind proiectul „MONSTRI” pe care-l legan de ani buni, unde Samca apare in cel putin doua alte ipostaze, fiind oarecum polimorfa).
Alunecarea din planul real al vietii din Delta in fantastic si…invers se face usor si ne lasam dusi, sa o recunoastem, si pentru ca spatiul acela ni sa nazare ca un taram de dupa ceturi, la margine de lume…
Au fost impresiile de la prima lectura-devorare, cu foamea-n gat!
O delicatesa pe o masea, in meniul doar aparent divers, bogat dar corcit, al bedelei de pe „piata” – virtual, print.
MILA 23, autori George Dragan (scenariu) si Alexandru Talamba (desenator), editura Mandragora