Harap Alb Continua – Episodul 1
… este o bandă desenată făcută de nişte oameni cu multă ambiţie şi cu destul know how astfel încât să aibă succes. Revistă a ajuns şi la noi, la Cărtureşti, şi am reuşit şi eu să mă uit peste ea Duminică dimineaţă, după ce mi-am terminat trebile librăreşti… de dimineaţă. Despre proiect nu ştiu foarte multe detalii, dar ştiam că va fi lansată revista de pe Facebook, acolo unde mai mulţi prieteni din lista mea tot împărţeau imagini şi diferite informaţii despre continuarea lui Harap Alb.
Recunosc că nu sunt un mare fan al benzilor desenate, în sensul în care nu am citit foarte multe la viaţa mea. Pe lângă nişte serii Star Wars, nişte episoade din universurile Marvel şi DC, câteva romane grafice esenţiale (dacă nu ai reuşit până acum, trebuie să faci rost şi să citeşti Watchmen), nu am apucat să citesc mare lucru. Totuşi, deşi nu am am o amplă experienţă cu benzile desenate recunosc că-mi plac şi am încercat mereu să-mi fac datoria faţă de banda desenată românească şi să o consum (adică să cumpăr un exemplar), atunci când am avut ocazia.
Harap Alb Continuă m-a uimit, în primul rând datorită calităţii grafice şi materiale. Paginile sunt lucioase, imaginile sunt americăneşte colorate. Un alt lucru care m-a surprins plăcut a fost distribuţia. OMV, InMedio, Cărtureşti, Hyper Market-uri din toată ţara… nu ştiu dacă vreo altă bandă desenată românească s-a bucurat de o distribuţie atât de amplă. De asemenea, la nivelul conţinutului mi-a plăcut a doua parte a revistei, acolo unde se povesteşte trecutul lui Gerilă.
Şi acum să trec la ce nu mi-a plăcut şi, deşi ştiu că fanii acestui proiect şi cosmopoliţii care s-au înfruptat din această bandă desenată şi care vor ajunge pe acest mic blog al meu nu vor fi de acord cu mine, trebuie să spun şi eu ce am pe suflet. În primul rând, recunosc că universul grafic al lui Harap Alb din această producţie m-a dezamăgit. Castelul şi straiele sunt occidentale. Harap Alb este un basm cult scris de Ion Creangă şi cred că el şi-a imaginat universul ceva mai… românesc. Autorul nu descrie elementele care m-au deranjat pe mine, dar mereu am sperat că, dacă cineva va face o reprezentare vizuală a vreunui basm, să aducă din imagistica specific românească. Da, epoca medievală românească nu a fost la fel de strălucită ca la alte naţii. Dar nici la alte naţii nu a fost aşa de strălucită până când autori de romane, de benzi desenate sau de film nu au umplut-o de electricitate. De asemenea, ştiu că Gopo şi-a permis anumite libertăţi cu Harap Alb, dar asta nu este o scuză.
De asemenea, având în vedere titlul, povestea benzii desenate am crezut că va fi un fel de continuare a poveştii lui Ion Creangă sau, cel puţin, credeam că vor apărea nişte adăugiri pe ici, pe colo. Un sătuc în care se opreşte şi în care dă peste o vrăjitoare care noaptea transformă sătenii în zombii mâncători de copaci… ceva de genu’.
Oricum… trecând peste micile mele critici, o să spun ceva ce băieţii din spatele revistei nu pot să spună direct: du-te şi cumpără revista. Banda desenată românească merită 4,9 lei pe lună.
P.S. A apărut primul trailer de la Iron Man 3. Cineva împrumută din TDK…
P.S. 2 Dacă nu ai văzut trebuie să vezi şi dacă ai văzut, trebuie să revezi filmul lui Gopo… Tim Burton a văzut filmele lui când era mic.
http://tezeu.wordpress.com/2012/10/23/harap-alb-continua-episodul-1/