Răspunde la: HAC! Harap Alb Continua

Acasă Discuții Publicaţii HAC! Harap Alb Continua Răspunde la: HAC! Harap Alb Continua

#5450
_Maxim_Maxim
Participant

Dupa „Jurnalul national”, „Romania libera” a devenit ziarul care acorda o atentie deosebite „fenomenului” BD

Pasiune: A DAT O CASĂ pe o REVISTĂ de benzi desenate. Omul care l-a ajutat pe Harap-Alb să prindă viaţă din nou
de FLAVIA DRAGAN

În urmă cu mai bine de un an, o mână de oameni s-a strâns laolaltă şi s-a gândit să îl aducă pe Harap-Alb aproape de inimile tinerilor. Prin ilustraţii îndrăzneţe, dialoguri dinamice şi mici lecţii de istorie, revista de benzi desenate „Harap Alb continuă” le demonstrează tuturor scepticilor că bătrânul basm românesc are tot atâta vigoare ca în urmă cu 135 de ani.

„O revistă de bandă desenată înseninează ziua oricui. Şi ăsta este motivul pentru care am decis să mergem înainte, în ciuda ‘vitregiilor’ şi ‘greutăţilor’ care s-au ivit la tot pasul. Şi ce alt subiect poate fi mai frumos şi mai atrăgător unui român decât Harap Alb, povestea marelui scriitor Ion Creangă?”, le spune editorul Mihai Ionaşcu cititorilor săi de benzi desenate.

În 15 octombrie, „Harap Alb continuă” apărea pe tejghelele tarabelor cu ziare. Este o revistă de benzi desenate, cu Harap-Alb şi prietenii lui, Setilă, Ochilă, Gerilă, Păsări-Lăţi-Lungilă şi Fomilă, care încearcă să demonstreze că eroii basmelor româneşti pot fi la fel de „cool” ca şi cei străini.

Povestea unei poveşti

În urmă cu un an şi jumătate, Mihai Ionaşcu şi soţia lui erau în faţa unei dileme: să cumpere o casă sau să creeze o revistă de benzi desenate. „Şi am ales revista”, spune zâmbind.

„Am crescut cu o bandă desenată a lui Puiu Manu şi cu ‘Cutezătorii’. Am căutat multă vreme să fac ceva în direcţia asta, dar nu mă interesa niciodată cine sunt oamenii din spatele benzilor desenate”, povesteşte, la lansarea oficială a revistei, Mihai Ionaşcu. În 2011, l-a întâlnit pe Octav Ungureanu la un târg de SF. L-au cooptat şi pe Andrei Moldoveanu ca desenator şi au decis să creeze o bandă desenată pe baza lecturilor şcolare. Iar îndrăgitul basm al lui Creangă se studia la şcoală, în clasa a XI-a.

Au început o muncă asiduă de cercetare şi au umplut zeci de caiete cu schiţele personajelor. „Biblia noastră a fost lucrarea ‘Getica’ a lui Vasile Pârvan„, explică Mihai Ionaşcu. Fibulele de pe haina lui Harap-Alb, modelul sabiei, precum şi numele personajelor secundare sunt de inspiraţie daco-tracică.

Mihai Ionaşcu spune despre Harap-Alb că este un supravieţuitor. „E un simbol, e un brand în sine”. Aşa se marchetează şi revista pe piaţă: „Ne adresăm familiei, oamenilor care au trăit vremuri mai bune, cu masa de prânz în familie duminica şi cu copii care se jucau la afară, nu la calculator. Cu părinţi care nu erau deosebit de stresaţi. Promovăm revenirea la vremuri mai bune şi, în acelaşi timp, îl îmbrăcăm pe Harap-Alb într-o haină care să-l facă accesibil generaţiei moderne”, îmi explică fondatorul revistei de benzi desenate.

Iar celebrul erou al lui Creangă, creat în 1877, a fost ilustrat în cei 135 de ani de existenţă de o mulţime de mâini. „Atuurile lui Harap-Alb sunt aceleaşi de dintotdeauna: în fiecare an sunt cel puţin două-trei reeditări ale acestei cărţi, e printre cele mai populare cărţi de basme”, arată Mihai Ionaşcu.

O poveste handicapată românească

Gerilă, pe numele său adevărat Miron (în viziunea revistei) a fost desenat de un copil de 12 ani, care nu ştia prea multe despre povestea lui Creangă. Credea că este „o poveste handicapată românească” şi atât, povesteşte Mihai Ionaşcu.

Redacţia vrea să spargă acest mod de gândire*, prin creionarea personajelor lui Creangă într-o manieră în care tinerii moderni se recunosc şi cu care se identifică. De aceea, personajele lui Creangă au fost desenate în stilul Marvel, al supereroilor „de afară”, pe care generaţia tânără îi îndrăgeşte uşor. „A fost desenat aşa ca să poate fi uşor înţeles şi ca să se lipească de sufletul oamenilor”, spune Mihai Ionaşcu.

Echipa vorbeşte mult despre naţionalismul publicului căruia se adresează. „Lucrăm cu ceva românesc şi ne adresăm publicului român. La un moment dat, ne-au întrebat dacă n-am vrea să publicăm în engleză sau pentru străinătate. Mi s-a părut o idee bună”, face Mihai o pauză, „dar ce ar însemna Sam Steel pentru români?”.

„Sam Steel este un erou canadian”, îşi continuă el ideea, trăgând din ţigară. „Nu înseamnă mare lucru pentru români. Pentru orice străin, ‘Harap-Alb’ este o poveste frumoasă, dar nu se poate lipi sufleteşte de ea. Provenind din acest spaţiu, ai capacitatea să înţelegi povestea lui Harap-Alb mai bine decât un străin. Nu e vorba de un naţionalism înfocat, ci de un naţionalism realist. Eu, personal, nu cred că are sens să-l servesc pe Harap-Alb unui englez sau unui american, n-o să înţeleagă ce înţelegem noi. Aş prefera să-l păstrez pentru români”, explică el, râzând.

Reînvierea print-ului?

Popularitatea personajului a fost apreciată de public: echipa revistei spune că primul număr s-a epuizat aproape în totalitate, iar pagina de Facebook a publicaţiei s-a umplut cu urări de longevitate şi felicitări din partea cititorilor. Iar mărturie stau cifrele, explică echipa. În 6 august, la lansarea paginii oficiale, „Harap Alb continuă” avea 20 de „like-uri”, iar, în decurs de două luni, sărise de 20.000 de fani.

„Aş vrea să fie un revival pentru print. Nu ştiu dacă sunt prea ambiţios, dar mi-ar plăcea”, mărturiseşte Ionaşcu.

http://www.romanialibera.ro/cultura/media/pasiune-a-dat-o-casa-pe-o-revista-de-benzi-desenate-omul-care-l-a-ajutat-pe-harap-alb-sa-prinda-viata-din-nou-282110.html

* al copilului?