@Maxim wrote:

Numarul 3 a aparut de ieri, 15 februarie.
Am avut placerea (aproape uitata) de a cumpara o revista de BD de la un chiosc de ziare din cartier. Din piata! Ce tare! Simpaticul senior care avea in grija lacasul de raspandire a vestilor si povestilor pe hartie nu stia de existenata lui HAC, dar revista era expusa! Cum ziceam: ce tare!

Primele impresii din primele minute (achizitionare si lectura) sunt:

– coperta este mai atractiva, dar la a doua privire ambigua, sa nu zic mai rau: fara noima

– fiind vorba in primul rand de noile culori care sar in ochi, dar de data asta intr-un mod mai putin violent (o fi bine, o fi rau…), constatam ca ele sunt lucrarea lui Gospo, colaboratorul nostru mai vechi, Catalin Gospodin, creditat pentru cel de-al treilea episod al povestii principale, cea a lui Stefan alias Harap Alb, “Intre prieteni”; la celelalte povesti, “Povestea lui Mirza, zis Setila” si “legenda lui Dragobete” nu mai este specificat coloristul, acesta fiind, probabil desenatorul, Andrei Moldovan, ceea ce ma face sa ma gandesc ca la HAC se rodeaza si rotesc niste coloristi

– capul revistei ar trebui schimbat cat mai curand; poate atunci cand o ilustratie mai reusita pentru coperta va scoate si mai mult in evidenta inadecvarea acestuia

– ca de obicei (deja?), ultima poveste, inspirata, potrivita, de sezon, cea a lui Dragobete, pare mai bine legata, inserarea lui Lardea parand necesara, de dragul universului HAC, normala in context, dar nu pentru povestea in sine: Flamanzila are un apetit foarte dezvoltat si pentru bani adicatelea?

– tot ca de obicei (deja!), episodul lui Harap Alb si-a lui ceata se desfasoara pe fast forward, lasand in urma nedumeriri pentru, spera-le-as, altadata (desi intalnirea cu fiecare dintre “freaks”, deveniti toti de indata proto X oameni, pierde tot farmecul originar); unde se grabeste echipa care lucreaza la aceasta poveste? oare la episoadele after-Creanga, unde cred ca se vor simti mai liberi, odata scapati de povara basmului? la “Continua”? eu, in locul lor, as mai umbla…Creanga, prin lumea aia!

– “Povestea lui…Setila” pare sa aiba un ritm mai… narativ, in primele pagini, ca sa si-l piarda in ultimele… APROPO: povestea are noua sau zece pagini? Si unele detalii (parul* Zurei) si elemente de desen (personaje deshidratate), in toata graba asta, se insinueaza… tulburator (disturbator)

DAR, observatiile – mereu “delicate” pentru cultura noastra fina nord-danubiana – referitoare la realizare, la realizarea povestilor: desen, benzi desenate (?) scenariu, culori, storyboard (??), or veni poate mai tarziu, cu delicatete asadar, ca sa ramanem INTRE PRIETENI 🙂

_________________________________
*scalpul – in fine, un MIC detaliu

Chioscul a fost desfiintat. A ramas cutia de tinichea cu sfori atarnand in gol, improvizatia de etalare, stirba, geamurile, oarbe…
La chioscurile noi Rodipet am gasit bilete de autobuz si tramvai.
La marketuri, lux si voluptate false: titluri straine romanizate, niciun titlu roman instrainat; in rest, de toate: tigari, ziare, Catavencii (toti)