A fost sau n-a fost?! banda desenata la noi, putin mai conteaz? daca tot ce se face e pomenirea mortilor. Oameni blajini, l?sa?i acatistele odata.
Noi nu prea avem veleitati de dr. frankestein, ca vad ca nimeni nu se încumeta sa reînvie un personaj din cele 200, sau 4400, care au fermecat copilaria, asa ca mai bine le lasam sa se odihneasca în pace si ne apucam de-altceva.
Îmi pare rau sa scriu asta, îmi este peste inima, dar, din pacate, BDaua este, înainte de toate, industrie (sintagma industrie culturala exista, nu e nimic rau în asta). Tot ce e produs, reprodus si reproductibil, ai se pliaza unor raporturi de cerere si oferta, tot ce înseamna investitie si se contabilizeaza, este industrial. E un secret al lui Polichinelle, then again, nu e nimic rau în asta, marketingul are valorile lui. Cred, aaa mai timid, ca o abordare pragmatica, si nu paseista sau bosumflata a unei benzi desenate de productie româneasca pentru un public bine tintuit a priori, are toate sansele sa ne treaca pe malul celalalt.
Targetul?? Targetul??? Publicului de 20-40 de ani, urban, au cocalar, cu converci sau servieta îi e foame de cultura si subcultura (de asta, HC comics prinde, e cool, e altfel). El vrea diferenta si nu indiferenta
Nu vreau sa fac schite comportamentaliste de 2 lei, dar mi se pare ca se vorbeste prea putin de cetitor si de comportamentul lui. Autorul trebuie sa creeze pentru public si daca vrea succes acum, trebuie sa ocupe segmentul 20-40, citadin, independent cu bani, dispus sa investeasca în cultura.
Dup-aia ne ocupam de dracoiacele de PPG.
We’re going to fight crime. That’s what we do! Duh.