Re: Ion Badescu, redactor sef al revistei BD „Chasers”

Acasă Discuții Autori Sandu Florea Re: Ion Badescu, redactor sef al revistei BD „Chasers”

#1796
_Maxim
Participant

1. Credeti ca ar trebui ignorat Comic Book-ul American (ma refer in special la Marvel si DC) din cauza alurii sale comerciale?
2. Unde se gaseste adevarata evolutie a BD-ului? Ar putea BD-ul evolua fara o piata?

Sandu Florea:
Intrebarile sunt foarte la obiect si voi incerca sa raspund la ele cat mai pe larg cu putinta. Benzile desenate, la fel ca cinematograful si desenele animate, sunt prin definitie o arta destinata publicului larg.
Pentru a produce o opera de calitate in toate aceste domenii este necesara investirea unui serios efort intelectual, artistic, financiar si organizatoric.
Este o activitate economica in care sunt implicati multi oameni. Daca aceasta activitate nu aduce un profit financiar suficient de mare ca sa-i motiveze pe toti acesti oameni, banda desenata nu poate exista in forma ei actuala. Deci caracterul comercial al Comic Book-ului american nu este o „boala” ci este o necesitate obiectiva. Colosii industriei americane de comics Marvel si DC au reusit sa creeze o piata care s-a dezvoltat mereu in ultimii saizeci de ani tocmai prin publicarea regulata, luna de luna, a unor personaje celebre ca Spiderman, Superman, etc. creand o adevarata mitologie care se reflecta si in alte domenii ale artei: cinematografie, arte plastice, literatura etc. De la distanta, industria pare un bloc unitar care nu publica decat supereroi cu scenarii stereotipe, dar la o privire mai atenta lucrurile stau cu totul altfel. Industria de comics americana este foarta diversa. Pe langa cele trei companii mari Marvel, DC si Image mai exista cateva companii mijlocii ca Dark Horse, CrosGen, Fantagraphics, iar celelalte 300 de companii mici constituie editorii independenti. Oricat ar parea de paradoxal, toate aceste companii mici nu ar exista fara Marvel si DC deoarece acesti „colosi comerciali” constituie motorul si sufletul intregii industrii.
Avand o baza financiara solida, marile companii au inceput sa publice in ultimile decenii si comicsuri experimentale adresate unui public restrans si implicit fara sa realizeze profituri prea mari. DC a aniversat recent 10 ani de la infiintarea colectiei „Vertigo” care a contribuit foarte mult la dezvoltarea unei piete de comics pentru adulti incurajand desenatori tineri din toata lumea, introducand noi stiluri si tematici. Marvel a anuntat ca va reinfiinta in curand colectia „Epic” care va publica creatii originale, unde artistii pot avea o mare libertate de expresie. Din convorbirile mele cu editorii de la Marvel am aflat ca un comic book trebuie sa se vanda in minimum 20.000 de exemplare ca sa fie acoperite cheltuielile de productie, salarii, drepturi de autor etc. De aceea, de indata ce un comics nu atinge aceasta bariera, el este scos automat de pe lista de titluri publicate de companie.
O companie mica isi acopera cheltuielile cu 10.000 de exemplare, deoarece salariile sunt mai mici, artisti sunt platiti mai putin etc. O companie foarte mica isi acopera cheltuielile cu aproximativ 5.000 de exemplare. In acest fel s-a creat o ierarhie a companiilor si fiecare si-a gasit o „nisa” unde poate activa nestingherit. In general companiile mici (asa numitii independenti!) publica creatii experimentale, dar majoritatea lor nu depasesc stadiul amatorismului, calitatea desenului este slaba si rareori reusesc sa creeze ceva demn de remarcat. Daca prin anii ’70 “underground comics” a constituit o adevarata revolutie in comics independentii de astazi (cu exceptia unor mici companii ca Fantagraphics, Dark Horse, CrosGen care publica creatii originale de buna calitate) nu mai reprezinta decat in rare cazuri „adevarata evolutie” a BD-ului.

Raspunsul la a doua intrebare este mai simplu.
Evolutia BD-ului depinde in primul rand de creatorii de exceptie care apar din cand in cand si care aduc o contributie decisiva la schimbarea unui intreg climat artistic. Conditiile financiare au si ele o importanta mare dar nu decisiva. Creatori importanti (Crumb) au aparut in „underground comics”, unde conditiile materiale erau ca si inexistente, dar cei mai multi au activat la marile companii (Jim Lee, Todd McFarlane, Jack Kirby, Neil Adams s.a).
In conditiile din Romania, unde o piata BD este ca si inexistenta, evolutia BD-ului este foarte inceata. Totusi, la o privire mai atenta si din perpectiva pietei americane, acest lucru constituie chiar un avantaj pentru un creator intreprinzator care rareori are parte de un „teren virgin” fara concurenta unde poate sa evolueze in ce directie doreste. Daca exista suficient curaj si perseverenta, succesul nu se va lasa asteptat.
Dupa cum am spus mai inainte, nu atat de conditiile materiale depinde evolutia BD-ului cat de creatorii de valoare. Daca vechea vorba stramoseasca „omul sfinteste locul” s-ar aplica si la domeniul BD sunt convins ca, nu dupa mult timp, BD va inflori si pe pamantul Tarii Romanesti.