Era o vorba romaneasca, despre romani, printre “ceasul al doispelea”, “mintea de pe urma” s.a. care evidentia plastic (“grafic”, cum se spune acum) nepriceperea romanului in… marketing: “branza buna in burduf de caine”.
Vorba asta zice mai multe decat despre inapoierea in cele negustoresti, strict negustoresti, fiindca negustori de vorbe si sentimente or fi fost si fiind in neamul asta, dar ramanem pe tema, topici, ca sa constatam ca deschiderea spre lumea larga (si nou asfintita) ne-a invatat repede inainte cu “usurica”, pe un fond de balada montana si dulce vraja colinara si lunecari de lunca… inversand vorba si sensul, tulburand noima. Dam cainele ca miel.