Articolul din galileo online care prezinta o a patra bucata de istorie SF si BD incepe cu un efect de captatio:

„Orion nr.4 a apărut în noiembrie 1989, cu puţin înaintea Congresului al XIII-lea al PCR şi, deşi avea pe copertă un războinic care trăgea sabia din teacă, nimeni nu s-a sesizat. ” (sa fi citat asta mai bine Sanki!)

http://revista-galileo.ro/paradoxurile-unui-mit-revista-orion-4.html

Este ultimul numar in format A3:
„Viorel Pîrligras părăseşte redacţia din cauza diferenţelor de vederi ireconciliabile dintre el şi Dragoş Vasilescu, privind construcţia revistei. El spera s-o impună în locul său pe Cristina Diloiu, dar bineînţeles, Vasilescu a luat acest fapt ca pe o glumă bună şi va scoate numărul 5 al revistei fără V. Pîrligras şi fără C. Diloiu.”

Seria ORION a reusit sa-si atinga scopul:
„…şi-a îndeplinit şi scopul financiar pentru care fusese aprobată apariţia sa, din beneficiul rezultat din vînzarea revistei s-au plătit salariile întregului personal al Teatrului Liric din Craiova pe un an de zile. Şi colaboratorii revistei au fost bine plătiți, cu sume cuprinse între o sută şi cîteva mii de lei, în funcţie de contribuţia fiecăruia.”

Mda, am primit bani de tigari, pentru care am primit citatie la locul de munca pentru ca beneficiasem de venituri necuvenite! 😆

Merita sa ma las de atunci de fumat! 😛