BD in alerta!
Ionut Chiva Bogdan Iancu (PREZENT)

Dupa inceputurile timide de la sfirsitul secolului XIX, timp de mai bine de 40 de ani bd-ul romanesc a fost mutat pe linia de propaganda a sistemului comunist: soimii patriei si pionierii erau familiarizati cu eroii tipici ai „Epocii de aur”. Dupa 1989, incercarile de a scoate reviste cu benzi desenate au fost putine si de cele mai multe ori sortite esecului. BD-ul a devenit cu timpul preocuparea unora dintre artisticii plastici de la noi, entuziastii care au creat Hardcomics, probabil cea mai populara revista de gen autohtona. Din cauza dificultatilor economice dar si a faptului ca benzile desenate nu fac in Romania obiectul unei subculturi de masa ca in Occident, multi dintre acestia se refugiaza pe internet, spatiu in care gasim si manga.ro, cea mai interesanta incercare de popularizare a artei grafice manga la noi.

In perioada comunista, traditia benzilor desenate de la noi s-a consolidat la fel ca si literatura si toate celelalte forme de manifestare artistica intr-un mijloc de propaganda a sistemului comunist. Pe linga personajele care populau revistele „Luminita”, „Arici pogonici”, „Cutezatorii” si „Soimii patriei”, in ilustratii ale lui Gheorghe Marinescu, Pompiliu Dumitrescu, Teo Gherghe, Puiu Nanu si Anca Nazarie, tinerii epocii de aur mai aveau acces, pe cale informala si cu voie de la partid, la bd-uri occidentale „cuminti“: „Pif-Gadget” (publicatie franceza stingista), „Asterix si Obelix” sau celebrul „Rahan”.

ARTISTII PLASTICI „SALVEAZA” BENZILE DESENATE // La putin timp dupa 1989, benzile desenate au disparut aproape in totalitate. In ultimii ani, insa, si mai ales cu aportul tinerilor artisti plastici cuceriti de fenomenul care in mai toate tarile din Europa vestica a dezvoltat veritabile subculturi de masa, bd-ul romanesc s-a revitalizat din ce in ce mai puternic, mai ales in variantele underground. Una din transformarile cele mai importante a fost dezvoltarea unei linii cool, populata de comics-uri in detrimentul povestilor ilustrate in stilul clasic, desi marea majoritate a tinerilor artisti au un bogat bagaj de cunostinte legate de traditia bd-urilor comuniste.

Noii eroi ai benzilor desenate se numesc Omulan si Birdy (realizate de Matei Branea), Fredo&Pid’jin (creaturi imaginate de Eugen Erhan si Tudor Muscalu), Rom-bran (Ciubi). Dintre cei mai importanti autori autohtoni de benzi desenate, pe linga cei amintiti mai sus, sint Roman Tolici, Alex Ciubotaru (Ciubi), Sinboy, Reniform, Stefan Tiron (Megatron). „Vizibilitatea acestora, spune Stefan Tiron, s-a creat si prin participarea lor la asa-numita arta a strazii – loc in care, se pare, impactul asupra publicului este mult mai mare si asta e clar in momentul in care personajele inventate de diversi capata vizibilitate acolo pe strada, in afara chenarului impus de industria publicitara”.
Evident, nu se poate vorbi de o industrie a benzilor desenate din simplul motiv ca publicarea unui numar de revista costa foarte mult, iar ilustrarea unei pagini A4 se dovedeste cu adevarat cronofaga (se poate intinde pe durata unei zile intregi), pe de-o parte, iar pe de alta parte artistii care ar trebui sa le ilustreze sint nevoiti sa lucreze in alte domenii: ilustratii pentru coperti de carti si reviste, grafica si animatie publicitara etc.

„IN ROMANIA NU EXISTA O CULTURA DE COMICS / BD” // Revista Hardcomics a publicat in primul ei numar o banda desenata intulata „AAARGH!”, realizata de Roman Tolici. Fragmente din „AAARGH!” aparusera in prelabil in reviste din Croatia si Slovenia. Absolvent al sectiei de graphica a Universitatii de Arta din Bucuresti, promotia 1998, Tolici combina in lucrarile sale pictura, grafica si fotografia, participa la proiecte publicitare (este chief illustrator la Leo Burnett) si este unul dintre cei mai cunoscuti artisti BD de la noi.

Matei Branea, autorul benzii desenate Omulan, publicata in numarul doi al revistei Hardcomics, spune: „In Romania nu exista, din pacate, o cultura de comics / BD. Am avut Pif, Rahan si ceva productie autohtona, dar asta nu a fost suficient. A existat in schimb o cultura a caricaturii. In momentul de fata dezvoltarea fenomenului este in crestere, dar din motive comerciale lucrurile se misca greu”. Dificultatile financiare, dar si faptul ca web-ul este un mediu viu si interactiv i-au trimis catre utilizarea blog-ului ca spatiu de publicare a propriilor creatii-benzile desenate cu Fredo si Pidj’in – pe Eugen Erhan si Tudor Muscalu. Fredo si Pidj’in, cei doi porumbei porniti sa distruga lumea, alaturi de Omulanul lui Matei Branea, au devenit unele dintre cele mai populare personaje din blogosfera.
Branea vorbeste si despre unul dintre BD-istii vechi ramas in ceea ce ar putea fi considerat mainstream-ul de la noi: „Singurul artist din garda veche despre care stiu eu este Sandu Florea, care a lucrat si in SUA si care a facut inking (aplicarea cernelii) la Spiderman – parca, si a scos si niste albume personale. Este unul dintre principalii sustinatori ai Caruselului din Craiova. Revista s-a gasit la chioscuri, dar a esuat din punct de vedere financiar, deocamdata. In Romania, a vorbi de mainstream e o gluma”.

Stefan Tiron, unul dintre cei mai activi artisti adepti ai curentului manga, critica termenul de subcultura de masa aplicat BD-urilor: „Subcultura desemneaza o comunitate asociata cu un anumit stil/gen de muzica (vezi mods, teddy, punk, soulboy, rockeri, etc.) sau asociata cu o anumita minoritate etnica dintr-o anumita perioada istorica (zooter-i, chicanos etc.), sexuala(gay, transexuali etc.), sau legata de o anumita tehnologie (hacker, crackeri). BD-isti nu au fost si nici nu sint o subcultura in sensul asta. Altceva este cind punem BD-ul in legatura cu cultura de masa, si fotbalul este cultura de masa chiar daca „hooligans“ – suporterii inraiti care in nici un caz nu pot fi numiti majoritate – au fost analizati in cadrul studiilor subculturale”. Despre publicul reprezentativ pentru BD si manga, genul cel mai popular in Romania, Stefan Tiron spune ca acesta e format in general din „adevarati specialisti foarte tineri, oameni care cunosc istoria benzilor desenate, unii din ei sint inca in liceu, altii au aproape 30 de ani. Si pentru consumatorii de anime/manga – si aici poate ca putem vorbi despre o subcultura otaku (adaugati aici si discutiile despre jocuri video, filme japoneze, chiar literatura japoneza noua) sint tineri si tinere din licee si primii ani de facultate – cred ca asta ar fi miezul comunitatii. E vorba de o comunitate informala, care din pacate nu prea are unde sa poata schimba informatii, in afara de forumurile de pe web si bloguri, saloanele sint destul de rare, dar deja, prin faptul ca exista comunitati cum este cea din Craiova sau edituri precum Hardcomics, asistam pentru prima data la situatia in care pot exista schimburi mai regulate si contacte intre creatorii de BD”. O problema in popularizarea benzilor desenate, conform spuselor lui Stefan Tiron, este faptul ca: „Nu exista biblioteci, nici librarii comparabile sa zicem macar cu cele de la Belgrad, unde sa gasesti numere la mina a doua, comics-uri underground, comics-uri traduse sau ultimele aparitii in domeniu. La noi, inca, de-abia daca gasesti un raft cu asa ceva pierdut printre alte publicatii”.

SALONUL DE BANDA DESENATA DE LA BUCURESTI // Anamaria Pravincencu si Octav Avramescu sint membrii fondatori ai asociatiei „Jumatatea plina” si parteneri in organizarea Salonului de Banda Desenata ce se va desfasura in Bucuresti intre 19-22 octombrie, prima manifestare de amploare pentru promovarea benzii desenate in Romania.
In opinia lor, „BD-ul s-a dezvoltat ca o reactie pop la albumele de arta mari si cartonate si a evoluat mult timp ca fenomen de masa, doar pentru a ajunge astazi un fenomen de nisa, ba chiar usor elitist”, indiferent ca vorbim de Romania sau de Occident. Astfel, se explica aparitia in Franta a unor benzi desenate care adapteaza romane de Proust sau de Céline. In curind, si romanul „Travesti” de Mircea Cartarescu va suferi o astfel de operatie, colaborarea dintre desenatorul francez Edmond Baudoin si Mircea Cartarescu datorindu-se asociatiei „Jumatatea plina”. Dintr-un articol recent aparut intr-un cotidian central am putut afla ca, desi Cartarescu a primit initial cu rezerva propunerea, pina la urma lucrarile lui Baudoin l-au convins.

Dupa ce au trait un timp in Franta, cei doi pot spune ca nici unul din tinerii BD-isti, oricit de talentati, „nu pot fi deocamdata exportati, in Romania nu exista inca 10 pagini de banda desenata care sa fie ok”. Foarte interesant li se pare faptul ca aici, cultura BD-ului, care incepe sa se formeze incet-incet, pare sa parcurga un drum invers fata de Occident. BD-istii romani vin din zone mai „inalte”– grafica, arte plastice in general – si fac lucruri centrate pe un public de nisa: „oameni din publicitate, arhitecti, tineri urbani in general”. Asta s-ar intimpla pentru ca toate incercarile de a face banda desenata pentru un public mai larg au esuat. Cei doi cred totusi ca „publicul pentru BD incepe sa se formeze, dar editorii sint cu un pas in urma, nu sint interesati. Singura editura care a testat terenul BD este „Corint”, cu „Spider Man”. Pacat ca nu avem de-a face insa cu un produs foarte bun, banda desenata fiind facuta dupa filmul recent”. Pina atunci BD-urile romanesti apar intr-un regim semi-samizdat. Ceea ce nu e bine, crede Octav Avramescu, pentru ca, datorita publicului adolescentin numeros, „bd-ul ar putea salva cartea”.

Fenomenul manga pare a fi mai bine receptat, mai ales printre tineri, pornind de la puberii-pokemon si sfirsind cu studentii din ani terminali, care umplu forumurile cu trimiteri la manga/anime. Octav Avramescu isi aminteste ca, pina si in epoca cea mai neagra a culturii romanesti de banda desenata, „cite un tech-porn japonez tot mai vedeam pe la cineva”.

HARDCOMICS, O REVISTA VIZIBILA // Hardcomics este una din cele mai vizibile reviste de BD, desi se afla abia in pragul aparitiei celui de-al patrulea numar. Fondata de BD-istul Matei Branea si de Milos Jovanovic, Hardcomics a aparut initial in regim samizdat, intr-un numar de exemplare extrem de redus. Abia cel mai recent numar, publicat cu ajutorul MNAC – Muzeul National de Arta Contemporana – s-a bucurat de o distributie mai buna si de un numar de exemplare sporit.
Ca formula, fiecare numar al lucrarii gazduieste cite un BD-ist. In primul numar artistul plastic Roman Tolici a publicat BD-ul „AAARGH!”, al doilea numar a fost dedicat „Omulan”-ului lui Matei Branea si cel de-al treilea „este copilul din flori al lui Aristotel cu Cow&Chicken”.

„CARUSEL”, 10.000 DE EXEMPLARE TIRAJ // „Carusel” a fost o revista de benzi desenate care aparea la Craiova la inceputul anilor ’90 si care si-a asumat riscul de a iesi intr-un tiraj de 10.000 de exemplare. A falimentat dupa o ultima aparitie in iulie 2005. Spre deosebire de BD-urile recente care merg inspre ludic sau absurd extrem, „Carusel’ se orientase inspre genul specific al benzii desenate SF. II

Burebista si Mihai Viteazul, eroi comunisti avant la lettre
>> Intr-un eseu dedicat BD-urilor comuniste, aparut in volumul „In cautarea comunismului pierdut”, Ion Manolescu il citeaza pe singurul istoric al benzilor desenate de la noi, Dodo Nita, care in cele doua lucrari ale sale, „Istoria benzii desenate romanesti“ si „Dictionarul ben-zii desenate din Romania“ observa faptul ca „cerintele specifice” aduse de noua societate impun si „celei de-a noua arte” o adaptare ideologica si propagandistica pe masura modelului politic unic: „De la tema istoriei exemplare (in ale carei falduri rosii s-ar scalda mici comunisti avant la lettre ca Burebista, Mihai Viteazul sau Balcescu, pregatiti, prin patriotism si virilitate politica sa-l anunte pe marele comunist Nicolae Ceausescu), pina la cea a prezentului socialist ideal (aflat, gratie eforturilor infratite ale pionierilor, inginerilor si „tovarasei invatatoare”, intr-o etern entuziasta constructie pe santierele patriei), scenaristii si desenatorii ofera in general publicului mostre de activism desenat la fel de ridicole ca si discursurile oficialitatilor de partid”. II

megatron: nu sant artist de banda desenata 🙂 chiar daca ma simt onorat ca ma aflu printre cei care chiar o fac cu regularitate si perseverenta; eu doar conspir si critic intru gloria finala a benzilor desenate, comixurilor si manga-urilor… in rest bravo pt initiativa articolului! ST un link cadou pt ca nu ati fost cuminti (primul graphic novel digital facut de Ashley Wood & Hideo Kojima) http://www.konami.jp/gs/game/mgs_bd/
http://www.prezentonline.ro/article_detail.php?idarticle=2550