1. In general un artist este influentat mai mult sau mai putin de climatul cultural al tarii in care s-a nascut. Desi profesiunea mea de baza a fost cea de arhitect am avut un contact direct cu multi artisti plastici si am urmarit indeaproape tendintele artistice in pictura si grafica a epocii. Totusi, n-as putea spune ca acest lucru a avut o influenta decisiva asupra carierei mele de desenator de BD deoarece la aceea vreme unii artisti considerau banda desenata a fi o arta minora nedemna de atentia lor. Desenul realist caracteristic benzilor desenate era in contradictie cu curentul abstractionist care domina miscarea artistica romaneasca prin anii ’80. Oricine se “ocupa” cu acest gen de arta era privit cu neincredere si daca nu era tratat cu o directa ostilitate nu mai ramanea decat indiferenta sau condescendenta celor care se considerau “adevarati” artisti. Singurul lucru pozitiv din contactul cu acesti artisti a fost constatarea ca spiritul unui creator, indiferent de genul abordat, trebuie sa fie deschis, sa experimenteze cu noi modalitati de expresie, sa caute un mijloc de expresie cat mai personal care sa se muleze perfect pe gandurile si sentimentele lui. Acest lucru a constituit in parte un catalizator pentru hotararea mea de a creea o banda desenata experimentala care nu mai folosea tehnica narativa clasica cu casete insiruite una dupa alta ci un “spatiu continuu” care poate fi citit pe mai multe niveluri de intelegere. Majoritatea lucrarilor publicate in tara pana la plecarea in America au fost realizate in aceasta maniera.

3. Stilul european nu era la mare pret la editurile de BD americane din anii ’90. Cu atat mai mult stilul pe care l-am folosit in Romania. A trebuit sa fac un efort de adaptare serios ca sa reusesc sa desenez comicsuri in “stil american”. De o folosire a conceptelor “pur romanesti” contemporane aici in America nici nu poate fi vorba.
Influente europene: Druillet, Giraud.
Influente americane: Neil Adams, John Buscema