1. Ca orice tanar interesat de moduri noi de expresie, diferite de literatura oficiala comunista din anii 70, am fost atras in mod firesc catre literatura de anticipatie. Pe langa basm, folclor si literatura fantastica, acest gen oferea o platforma de lansare ideala pentru un creator de BD care, dupa cum bine stiti, ilustreaza printr-o succesiune de casete desenate o lume mirifica cu personaje si actiuni cat mai neobisnuite. Ca urmare, am inceput sa a ctivez in doua din cenaclurile epocii, Solaris din Bucuresti si mai tarziu la H.G.Wells din Timisoara unde l-am cunoscut pe scriitorul Ovidiu Surianu cu care am colaborat la realizarea primului album BD cu tematica SF din Romania.
2. „In Lumea lui Harap Alb” a fost un album BD experimental unde am incercat un mod de abordare nou a acestui gen de arta. In loc de casete desenate am introdus conceptul de „spatiu continuu” cu un desen
fluid , flexibil la nuantele narative sugerate de fantastica lume a basmelor lui Ion Creanga. Premiul a fost o surpriza totala pentru mine si a constituit un important moment in cariera mea de desenator. El a constituit o confirmare ca drumul ales a fost bun si mi-a dat curaj sa continui si pe mai departe eforturile in aceasta directie si dupa ce am plecat din tara in 91.
3. Textul existent trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: sa contina elemente vizuale care sa poata fi desenate si sa aiba o actiune coerenta cu cat mai multe dialoguri. Sunt putine povestiri scurte SF romanesti contemporane care se pot adapta in BD deoarece majoritatea lor sunt statice, nu au o actiune cu elemente vizuale si nu au dialoguri suficiente care sunt atat de caracteristice benzilor desenate.
De aceea cred ca este mult mai bine sa se scrie un scenariu special pentru o banda desenata. Din experienta mea americana acest lucru se poate face in doua feluri: scenariu sub forma de „plot”care contine povestirea desfasurata pe pagini fara dialoguri (care se scriu ulterior dupa ce artistul a desenat paginile), sau „full script” cand povestirea are dialogurile scrise de la inceput. Prima metoda are avantajul ca artistul poate veni cu idei vizuale neasteptate si textul final se adapteaza mai bine imaginilor desenate, dar asta depinde in mare m,asura de abilitatea scriitorului sa se adapteze la nou. Unul dintre promotorii acestei metode a fost Stan Lee celebrul creator al pesonajelor din Universul Marvel.
Bineinteles ca genul meu favorit este SF-ul , apoi literatura fantastica si heroic-fantasy la care putem adauga un bun roman politist. Nu am un scriitor preferat.
4. „The Executioner” a fost o serie de 10 comicsuri pe care le-am desenat si tras in tus pentru Innovation Comics si Vivid Comics. Ele constituie o adaptare in BD a celebrei serii de romane „The Executioner ” care a fost un bestseller in anii 80. Am avut o foarte fructuoasa colaborare cu Don Pendleton, autorul seriei, un om de o delicatete deosebita.
„X-Men the End” seria de 18 comicsuri la care lucrez in prezent ca inker (tras in tus) are o storyline foarte complexa. Chris Claremeont este scriitorul cel mai bine cotat din industria americana de comicsuri si la acest proiect capacitatea lui imaginativa a depasit orice limita. Povestea SFARSITULUI echipei de superoi cunoscuti sub numele de X-Men are loc peste 15 ani si seria a starnit un mare interes in randul fanilor deoarece multi dintre eroii lor favoriti mor pe capete si toti asteapta cu sufletul la gura sa vada daca mai ramane cineva in viata la sfarsitul serialului.