Nu ma pot lauda cu cine stie ce colctii insa nu neg ca devoram tot ce aparea in materie de benzi desenate in romania si chiar mia mult decat atat. Am realizat eu o banda desenata. Din pacate erau o serie de aventuri cu colegul meu de banca din liceu, un karatist care nu prea stia de gluma si am sfarsit destul de dureros cariera mea de desenator de benzi desenate. Asa ca de atunci m-am limitat la a le citi si pe ascuns mai fac cate o caricatura

“Iti inchipui ca va fi doar o alta poveste,” spune Andreas Munch, 11 ani, “si apoi, poc!”. Ofiteri germani sunt desenati strigand la prizonieri, in timp ce pun morman cadavre scoase din camerele de gazare. “Tot ce e aici trebuie stransformat in cenusa pana deseara!” spune un ofiter intr-una din epopeile desenate, “Auschwitz”, creata de artistul francez Pascal Croci.

O a doua carte, “Yossel”, a americanului Joe Kubert, arata cum un baiat este electrocutat in timp ce incearca sa scape printre sarmele ghimpate ale gardului unui lagar de concentrare. Nici o concesie fata de sensibilitatile tinerilor cititori; cadavrele sunt portretizate grafic ca si cum ar fi fost victimele fictionale ale lui Batman sau ale altui supererou.

Versiunea “cartoon” a holocaustului, aparuta saptamana trecuta, are intentia de a initia tinerii germani in soarta tragica a evreilor. Holocaustul este invatat in toate scolile germane si vizitele la locatiile fostelor lagare sunt obligatorii pentru copii dupa o anumita varsta, insa elevii se plang ca subiectele sunt prezentate “prea sec” si “cu prea multa precautie”.

Acum, Ehapa, o firma germana care editeaza si carti cu Mickey Mouse si Donald Duck, a tradus din engleza si franceza lucrarile “Auschwitz” si “Yossel” pentru a face subiectul mai accesibil.

Proiectul a provocat reactii nervoase, chiar suparate. “O revista de benzi desenate nu este o formula potrivita,” crede Ezra Cohn, 64 de ani, membru al Comunitatii evreiesti din Dusseldorf. “Subiectul este prea serios pentru a fi portretizat in acest mod.” Paul Spiegel, 67 de ani, presedinte al unei Comunitati locale, a declarat: “va trebui sa supraveghem intr-adevar foarte atent daca acest tip de mesaj chiar se adreseaza oamenilor pentru care este conceput.”

Evreii se tem ca aceste carti ar putea sfarsi prin a deveni obiecte de colectie pentru activisti de extrema dreapta. Deja in mediile neo-naziste din Germania si Italia circula benzi desenate cu subiecte anti-semite. Comandanti de lagar infatisati ca monstri in lucrarile citate mai sus sunt prezentati atractiv tinerilor cu simpatii de extrema dreapta.

Prima incercare de a sparge tabu-ul desenelor despre holocaust, “Maus” de Art Spiegelman, a incercat sa ocoleasca oarecum problema prezentandu-i pe evrei ca soareci, pe polonezi ca porci si pe nazisti ca…pisici. In SUA, Spiegelman a castigat un premiu Pulitzer, insa in Germania, pana la mijlocul deceniului trecut, politia a tot confiscat postere ce reproduceau evreii-soareci din cartile lui Spiegelman suprapusi peste simbolul zvasticii.

Lucrarea lui Croci au fost cele mai aproape de forma clasica a benzilor desenate (“comic book”), si ca atare au atras cel mai ascutite critici. “Chiar puteti arata salbaticia Holocaustului ca pe ceva distractiv?” intreba ziarul Bild. Argumentul autorului a fost ca Auschwitzul trebuie sa fie descris intr-o forma care sa lase putin spatiu imaginatiei: este timpul, crede el, sa fim directi cu tanara generatie.

In viziunea lui Haderer, Iisus traverseaza Marea Galileii gol, pe o scandura de surfing, iar in timpul Cinei celei de taina se imbata crunt, alaturi de cel mai bun prieten al sau,…Jimi Hendrix (in foto alaturat este prezentata cea mai cuminte “piesa”). Un tribunal din Atena a pronuntat vineri sentinta in procesul intentat graficianului austriac: sase luni de inchisoare. Toate exemplarele volumului au fost retrase din librarii, la cererea instantei. Vinovatul insa nu poate fi arestat decat daca face imprudenta de a se duce in vacanta in Grecia.

Graficianul gaseste verdictul “absolut scandalos” si sustine ca libertatea sa de exprimare a fost incalcata in spatiul Uniunii Europene.

Bogdan I. Stanciu