Banda Desenata/Comics

Acasă Discuții Studii Banda Desenata/Comics

Acest subiect conține 82 de răspunsuri are 7 voci și a fost actualizat ultima dată de _Maxim _Maxim acum 4 ani, 6 luni.

Vizualizare 15 articole - 1 la 15 (din 83 în total)
  • Autor
    Mesaje
  • #189 Răspuns

    Sanki
    Participant

    Am deschis topicul asta la Hobby pentru ca Banda Desenata se face, la noi, in primul rand din pasiune si in al doilea rand din… 🙄 pasiune! Mai departe, om vedea!
    Uitati-va pentru inceput la cateva povestiri in imagini desenate de Sandu Florea, care acum este unul dintre cei mai apreciati desenatori din America. El este specializat ca „inker” (trage in tush/finiseaza desenele in creion facute de „penciller”)
    Aici 😮
    http://proscris.web1000.com/Ps17-18/sflorea.htm

    (este vorba de lucrari unde el si compune paginile, le si creioneaza si le si finiseaza tragandu-le in tush)

    Observati modul in care imparte plansa in casete pentru a face desfasurarea actiunii cat mai clara dar si atractiva.
    Vom vorbi despre punerea in pagina – layout, impartirea pe casete, despre forma casetelor, unghiuri de vedere… despre „gramatica” ( 😯 ) BD

    Trimiteti-mi „incercarile” voastre la moc.o1544562700ohay@1544562700auaed1544562700eb1544562700 sau la CP 408, OP 4, 200890, Craiova

    la http://www.ahbd.dap.ro (cand merge 😳 ) puteti rasfoi cateva numere din revista „AH, BD!” 😀
    EDIT: Sanki si AH, BD! sunt aici: http://ahbd.syndicart.net

    #482 Răspuns

    Anonymous
    Participant

    Curs BD:
    http://www.wizarduniverse.com/magaz…1224-kubert.cfm

    #483 Răspuns

    Anonymous
    Participant
    #484 Răspuns
    _Maxim
    _Maxim
    Participant

    DIVERSITATE STILISTICA ÎN ROMÂNA ACTUALA de Rodica Zafiu

    I. Stiluri, limbaje si tipuri de texte contemporane
    7. Arta ai divertisment (genuri „de consum“)

    Muzica anilor ’90 – Benzi desenate – Horoscopul – Limbajul modei

    Benzi desenate
    Sintagma bandă desenată, calchiată după originalul francez bande dessinée, a intrat în uz de mai mai multă vreme, deşi DEX-ul o ignoră, chiar în ediţia sa cea mai recentă, din 1996. O întâlnim de obicei în forma completă al 6-lea Salon Naţional de Bandă Desenată (RL 2015, 1996, 5) – dar şi, sporadic, în abrevierea (curentă în franceză) BD cele mai cunoscute reviste europene de BD; a început să-şi creeze chiar o familie lexicală, cu bedefil (persoană pasionată de benzile desenate): Asociaţia Bedefililor din România(ib.).
    Domeniul e prea puţin dezvoltat în spaţiul românesc: tradiţia genului e reprezentată de unele pagini în revistele pentru copii, sau de puţine broşuri în care se transpuneau în imagini romane celebre ori se traduceau fascicule de benzi desenate străine.

    Clişee şi stângăcii
    O caracteristică mai veche (de pe vremea revistei pentru copii Cutezătorii) a benzii desenate naţionale e non-narativitatea: impresia că într-un episod (mai ales în cele nu mai lungi de o pagină) nu se întâmplă nimic. Sigur că, la o analiză rapidă, im¬presia ar putea părea falsă: rezultă că s-ar în¬tâmpla diverse lucruri: de exemplu, în 9 imagini ale unui episod din categoria aventurilor (în varianta oficială: fapte istorice şi pioniereşti) care se dovedise mai uşor adaptabilă condiţiilor decât tipul comic e cuprinsă o pagină de istorie: geţii se pregătesc de luptă, perşii înaintează, geţii atacă, perşii înving (pentru moment!); în 8 imagini (alt episod): se anunţă un sol, care aduce veşti proaste; perşii se retrag; geţii îi privesc din înălţimi şi nu-i mai atacă, fiind iubitori de linişte şi pace; ţăranii se întorc la muncă (serialul Din zori de istorie, 1978). Se observă, prin rezumare, că nu e vorba pur şi simplu de absenţa acţiunii ci de caracterul tipic al unei naraţiunii de simplă sinteză ilustrativă şi nespectaculoasă. În text se întâmplă diverse lucruri, dar ele sunt perfect previzibile şi atât de generale, neinteresate de personajul individual şi de detaliu, încât par simple rezumate pentru ora de istorie. În acelaşi spaţiu grafic, benzile desenate profesioniste pot cuprinde o concentrare mult mai mică de acţiuni, un timp incontestabil mai scurt (fără mari goluri temporale între imaginile succesive), reuşind totuşi perfect să-i creeze cititorului tensiunea aşteptării narative: prin detaliu, prin intervenţia unor surprize dacă nu neapărat în desfăşurarea epică, cel puţin în imagine sau în limbaj.
    Ne apropiem astfel de ceea ce mi se pare cel mai grav lucru în banda desenată românească: lipsa fuziunii dintre text şi imagine. Cauza mai adâncă a nereuşitei stă în faptul că nici desenul, nici textul nu par să aibă acel grad de autonomie estetică, de inventivitate după regulile proprii, care să le permită convergenţa.
    Există cel puţin un test uşor de aplicat, chiar dacă nu infailibil: încercarea de a privi doar desenele, de a provoca o lectură pur vizuală; ea e pândită de un eşec aproape inevitabil. Vedem în imagini mai ales oameni cu gura deschisă şi gesturi demonstrative, precum şi mulţimi în mişcare. Ori, ca într-un episod luat la întâmplare din aceeaşi revistă, imagini aproape fără legătură: ridicarea unui cort, oameni strângând fânul, un foc, tineri stând de vorbă, tineri privind la un pod, tineri trecând podul, prim plan cu gura deschisă. Care e acţiunea? Temerarii expediţionari“ se opresc într-o poiană, pun cortul, apoi îi ajută pe ţărani la strânsul fânului (acţiune moral ilustrativă, total nemotivată narativ), unul adoarme la foc şi le ard bascheţii (detaliu ilustrativ pentru clişeul „se mai întâmplă şi mici necazuri, dar le tratăm cu voie bună); a doua zi pleacă mai departe, vor să treacă o punte, ameninţată de un buştean pe care îl opresc „luptându-se cu furia apelor (ceea ce nu se vede); trec pe celălalt mal, după care cineva constată că puntea s-a prăbuşit (serialul Florile Carpaţilor, 1977). Bănuiesc că în următorul episod harnicii tineri reparau puntea şi porneau mai departe, spre noi şi noi acţiuni pozitive. Gândirea de lemn, convenţionalismul acestei naraţiuni e un fapt semnificativ pentru cel puţin un motiv: arată că echivalentul literar al micro-povestirilor în imagini se situa la o distanţă considerabliă de standardele internaţionale ale momentului. E ceea ce pare să se întâmple, în alte forme, şi mai târziu: considerată de tipul literaturii de consum, banda desenată se supune prejudecăţii că literatura de consum nu poate fi, în principiu, bună.
    Din punctul de vedere al particula¬rizării narative şi al renunţării la clişeele ilustrative de tipul de mai sus, benzile desenate actuale constituie un evident progres. Numai că, neputându-se baza pe tradiţia „imaginii de lemn, ele mizează prea mult pe traduceri şi adaptări. Lucrul e evident mai ales în limbaj, a cărui stângăcie e aproape generală. În dialogurile benzii desenate, traducerea modelelor şi lipsa de talent a scenaristului acţionează în aceeaşi direcţie, cu efecte comparabile celor din multe filme româneşti. Nivelul de limbaj vorbit şi calitatea de auxiliar al acţiunii impun dialogului trăsături generale, dar dependente de specificul fiecărei limbi. Ne-am aştepta să întâlnim propoziţii scurte, exclamative şi imperative. construite predominant in registrul familiar şi argotic, utilizând deci marile posibilităţi expresive ale acestor stiluri în jocul de cuvinte, prin care se poate suplini adesea lipsa de spectaculos a unor momente narative‚ interjecţia. Nu ne-am aştepta, dar găsim din plin, cel puţin în textele apărute la începutul anilor ’90, stilul artificial, convenţional (să servească masa, „loc cât mai pitoresc), aberaţiile lingvistice „Mie îmi place să contemplez singur (replică de samurai), viitorul de tip voi merge, abundenţa lui este (nu e sau i, desigur), subordonarea bogată şi greu de urmărit. Şi mai importante sunt fenomenele legate de relaţia cu imaginea: în condiţiile în care desenul e atât de prost încât devine aproape imposibil să distingi personajele şi să-l recunoşti pe eventualul erou în mai multe imagini succesive, s-ar putea profita mult mai mult de particularizarea prin limbaj şi de avantajele în identificare ale vocativului; în general, de posibilitatea de a reconstrui parţial, prin limbaj, cadrul, circumstanţele, chiar cu riscul unei redundanţe necesare în genurile mixte. Senzaţia persistentă e că desenul şi textul ilustrează un scenariu preexistent (lucru adevărat, dar care nu trebuie să se vadă), ca simple instrumente care se completează reciproc, fără a avea, fiecare în fe¬lul său, naturaleţea unei dezvoltări interne.

    Onomatopee
    Domeniul benzilor desenate i-a atras pe semioticieni, pentru că implică o relaţie particulară între codul vizual şi cel lingvistic, presupunând convenţii specifice pentru a sugera mişcarea şi continuitatea narativă. Între aceste convenţii, un loc special îl ocupă sugestia sonoră, prin transcrieri lingvistice (interjecţii, onomatopee) care completează imaginea, o dezambiguizează şi se integrează în ea. Onomatopeele sunt mai numeroase în benzile desenate actuale decât în orice alt tip de text; ele exploatează deopotrivă posibilităţile codului lingvistic şi cele ale codului grafic (prin mărimea, poziţia şi forma literelor). Chestiunea, deşi minoră, mi se pare interesantă pentru limba română: banda desenată, aflată încă la începutul dezvoltării sale autohtone şi bazându-se în mare parte pe traduceri, vehiculează un mare număr de interjecţii propriu-zise şi de onomatopee,dintre care unele sunt autentice, clasice , deja atestate în scris, dar majoritatea apar ca inovaţii. Acestea din urmă, fie că reprezintă produsul unui joc lingvistic, fie că mai des sunt împrumuturi din limbile din care se traduce (în special engleză şi franceză) ne apar uneori ca acceptabile, credibile, iar alteori îşi păstrează un aer de neadaptare destul de straniu.
    În lingvistica generală se evocă de regulă, în legătură cu nemotivarea semnului lingvistic, interpretările diferite pe care limbile existente le dau sunetelor scoase de animale. În benzile desenate apărute la noi[3] întâlnim un deplin sincretism: câinii, de pildă, latră tradiţional: Ham! ham! Hauuu!, dar şi neologistic: Uaf! Uaff! Uauuf! Uarf! Uarff! Ruaf!; uneori, pentru varietate, notaţiile diferite se amestecă în aceeaşi replică: Uaf! uaf! hau!. Mârâitul e transcris Grrr! dar şi Rrrrg!
    S-ar putea extinde, asupra interjecţiilor propriu-zise (care exprimă stări interioare sau acte de voinţă) şi asupra onomatopeelor, deosebirea clasică dintre împrumuturile necesare şi cele „de lux: unele sunete nu au o transcriere consacrată de uzul literar, deci inovaţiile sunt justificate, în vreme ce altele dublează unităţi lexicale deja existente. Benzile desenate oferă reprezentări lingvistice ale căscatului (Uaaah!) sau ale plânsului (Sniff! sniff! Bu-hu-huu…Bu-hu-hu! Ahh… ah… buaah!), ale icnetului celui strâns de gât (Gulp!) sau ale suptului (Slurp! Slurp!) care vin pe un loc relativ gol. În schimb, când transcriu ţârâitul telefonului ca Riiiiing!, căderea picăturilor prin Ping! Ping!, zgomotul unei uşi trântite ca Vlan! sau Slam!, nu se supun în aceeaşi măsură unei necesităţi, ci mai curând comodităţii, modei sau gustului personal.[4] Între interjecţiile de durere, surpriză, furie, nemulţumire etc. e normal să găsim Ah! (Ahh! Aaah!) şi Au!; mult mai puţin normale ne apar notaţiile Arrgh! Argh!, respectiv Auh! Auuh! Auughhh! – evidente preluări din limbi cu alt sistem fonetic şi mai ales ortografic decât al românei. Unele interjecţii neologice au totuşi girul uzului colocvial, care le-a acceptat înainte de apariţia lor în benzile desenate autohtone (Uau! Uups![5] ). De altfel, nu e sigur că întotdeauna soluţia „tradiţional㓠e cea mai sugestivă: pentru reprezentarea sforăitului, onomatopeea Sfooor! sfooor! nu e neapărat preferabilă celei cu efect preponderent grafic: Zzzzzzzz.

    http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/Zafiu/sumar.htm

    #485 Răspuns
    _Maxim
    _Maxim
    Participant

    http://www.animecataclysm.lx.ro/news.php
    Dragon Ball
    Slayers
    Sailor Moon
    Inuyasha
    YU-GI-OH
    YU-YU HAKUSHO
    Blue Gender
    Alte Anime-uri
    Anime Music Video(AMV)
    Concursuri
    Fan art
    Fan fiction
    etc!

    …aici o reintalnim si pe Odeena1

    #486 Răspuns

    DreamWave
    Participant

    Precizare… Odeena care a facut si un fan site pentru revista Carusel 😉

    #487 Răspuns

    Sanki
    Participant

    Da, si o prezentare a revistei Carusel, in engleza, pentru Newsletter-uri internationale!

    Brava!

    #488 Răspuns

    DreamWave
    Participant

    .. pana la urma, someone had to do it! 😉

    #489 Răspuns
    _Maxim
    _Maxim
    Participant

    From: „roman maederswiss.”
    Subject: YOUR STUFF FOR MILK&WODKA 7: „DRUGS”

    DEAR MILKANDWODKA-ARTISTS+FRIENDS and GONNA-BEs

    We ask you to send us your work for our annual comic-Anthology. It’s number seven already, and its gonna be titled „DRUGS”?

    „MILK+WODKA wants your comics, storys, poems, illustrations, collages, fotos etc.”
    „about new inventions in your home-labatory, about the horror trips of your friends or enemies, your antidrug-statements, about legal-drug-addicts, about drug-caused artworks, about visions and paranoias, about poisoned animals about out-of-control-partys, in the hospital, portraits of your favourite dealers” etc. etc. etc”.

    please accept the following advices:

    1. DEADLINE: end of January 2006
    2.SIZE: A5 (13cm wide, 18.5 cm high)
    3. NO DIGITAL FILES, ONLY ON PAPER
    4. ONLY COPIES, NO ORIGINALS
    5. BLACK AND WHITE ONLY
    6. UP TO 6 PAGES
    7. BEST IN ENGLISH, GERMAN, or any other language known and unknown
    8. PLEASE SEND ALSO A SHORT BIOGRAPHY AND A LITTLE SELF-PORTRAIT
    9. MILK AND WODKA CAN’T OFFER YOU MONEY, BUT FAME AND FORTUNE… AND ONE BOOK FOR YOURSELF OF COURSE…
    10. DON’T FORGET TO TELL US YOUR ADRESS, EMAIL, AND WEBSITE
    11. FORWARD THIS INVITATION TO YOUR TALENTED AND INSPIRED FRIENDS

    SEND IT TO:
    Remo Keller and Nicole Scherrer, Riehenring 185, CH-4058 Basel,
    Switzerland
    Or:
    Roman Maeder, Sch?user Allee 157, D-10435 Berlin, Germany

    Now, pour yourself your favourite drink (50%milk, 50%wodka) and grab a pencil?
    We are really really really looking forward to read your works!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
    Thanks a lot and see you in MILK+WODKA NO. 7: DRUGS

    Sincerely yours: Roman, Nicole and Remo = MILK+WODKA

    http://www.cookieluck.ch/milkandwodka

    #490 Răspuns

    Sanki
    Participant

    arhitectura, reprezentare, banda desenata
    Stefan Ghenciulescu

    Stefan Ghenciulescu
    Ca metoda de descriere si de explicare codificata a obiectelor arhitecturale, ca reprezentare, desenul de arhitectura a avut dintotdeauna un caracter static. Ne este prezentat un model al unui obiect in jurul caruia se vor desfasura diferite activitati.
    In acest fel de desen, oamenii si actiunile lor, atunci cind apar, sint redusi la rolul de “anturaj”, de elemente de scara. Dimpotriva, benzile desenate acorda rareori arhitecturii o prezenta mai importanta decit cea de decor al actiunii in desfasurare. Banda desenata, prin insasi esenta sa, nu poate fi altceva decit “o poveste”. Povestile au constituit subiectele predilecte ale tuturor artelor plastice, inca de la originile acestora, fiind insa de cele mai multe ori reduse la cite un cadru, la cite un moment reprezentativ. In cazul benzii desenate insa cadrul singular nici nu are sens in afara unei succesiuni, a unei ordini temporale generale.
    Totusi, pornind de la ilustrarile micilor povestioare moralizatoare din secolul XIX (imaginile din Épinal), banda desenata a ajuns sa dubleze toate genurile literaturii si filmului. Poate ca cel mai interesant si fertil “domeniu de aplicare” il reprezinta asa-numita literatura de anticipatie, unde posibilitatile de reprezentare ale desenului le-au depasit, pina destul de curind, pe cele cinematografice. De altfel, ar fi si greu de gasit filmul SF care sa nu fie inspirat macar in parte, de catre benzi desenate. Seriile “Batman” si “Superman”, precum si decorurile filmului “Al cincilea element”, sint preluate ca atare din viziunile onirice exprimate grafic de catre Moebius sau de catre belgienii Schuiten si Peeters.
    De fapt, in aceasta zona, a modelarii unei alte lumi, se poate constata maxima confluenta intre reprezentarile arhitecturale si cele de tip banda desenata. Inca din Renastere, Utopia sociala nu poate fi despartita de materializarea sa spatiala, ele determinindu-se reciproc. Arhitectura devine personaj cu drepturi depline al naratiunii, iar modelul propus de catre arhitecti ar determina in mod absolut un alt fel de a trai al utilizatorilor.
    Idolatrizarea masinii, a progresului, a miscarii, caracterizeaza utopiile moderniste devenite deja clasice. Insa recuperarea explicita a ideilor si mijloacelor grafice specifice benzii desenate apare, ca parte a fenomenului pop, in manifestele si proiectele delirante ale miscarii britanice “Archigram”. Revigorarea utopiei obosite si aflate in criza, presupunea din partea avangardei anilor ’60, dupa formularea lui Charles Jencks, “imprumutul (furtul) constient de imagini din orice sursa posibila si transformarea lor in forme urbane”. Desigur, orasele – computer, orasele mobile, gonflabile, submarine, sau dezvoltate ca fortarete tehnologice de aparare impotriva robotilor din spatiu, pot sa nu fie luate in serios. De altfel, deriziunea constient asumata reprezinta un aspect intotdeauna prezent al propunerilor. Orasul conceput ca un sistem reglabil de retele si de componente intercalate, insurubate etc., o masinarie vesela si inteligenta, creatie a unor supertehnologii, a parut multora drept un viitor posibil, inuman, si ca atare, inspaimintator.
    Totusi, conceptul de cladire compusa dintr-o structura eroica si componente specializate, precum si imaginea dinamica si spectaculoasa astfel obtinuta si-au dovedit, intr-o oarecare masura, validitatea. In desenele de reprezentare ale arhitectilor apartinind curentului High – Tech, atit de influentat de “Archigram”, oamenii care altadata nu apareau decit ca “oameni-anturaj” precum si echipamentele altadata insignifiante sau chiar ocultate, intr-un cuvint, dinamica de functionare, viata exploziva si evolutiva a cladirii, reprezinta elementele fundamentale ale imaginii. “Piesele” de baza ale proiectului, cele ce-i determina caracterul, nu mai sint nici planurile, nici fatadele, ci sectiunile, carea oscileaza undeva intre imaginea unor diagrame ale unor procese si relatii, si relatari grafice ale “povestii cladirii”. Si este vorba, in acest caz, de conceperea si descrierea unor obiecte realizabile si realizate (vezi Centrul Pompidou din Paris).
    Lasind deoparte reactia viscerala de respingere suscitata multora de acest tip de cladiri, criza generala a utopiei moderniste, repercursiunile distrugerilor planificate si ale constructiilor postbelice asupra oraselor au suscitat, pe linga campaniile generale antimoderniste, si o serie de distopii antipozitiviste si conservatoare, inclusiv in domeniul benzilor desenate. Seria “oraselor obscure”, apartinind autorilor François Schuiten si Benoit Peeters, pomeniti mai sus, este reprezentativa in acest sens. Extrapolind atmosfera si tehnologia sfarsitului de secol XIX, intr-o maniera direct inspirata din opera lui Jules Vernes, precum si din arhitectura Art Nouveau si eclectica, albumele lor, a caror actiune se petrece intr-o lume a unor orase fantastice, exercita o fascinatie aproape irezistibila prin amestecul intre nostalgia frumoaselor timpuri de odinioara si scara magnifica, voit nelinistitoare a unui viitor care ar fi putut exista. Critica absolutista, si de fapt refuzul modernitatii “care a iesit prost”, sugerate, sau cit de poate evidente, in majoritatea albumelor, ar trebui insa privite cu un minimum de circumspectie. Astfel, orasul Brûsel (aluzie cit se poate de transparenta la Bruxelles, capitala greu incercata de modernizarile postbelice), in care zgirie-nori uriasi au inlocuit complet vechiul tesut, se vede asaltat de jungla neiertatoare care sfirseste prin a-l inghiti. Intoarcerea la natura si distrugerea civilizatiei moderne – o totala opozitie fata de masinariile globale ale Archigram-ului!
    In ultimii ani, atitudinea autorilor pare sa fi cunoscut o anumita temperare: François Schuiten a amenajat statia de metrou “Arts et Metiers” din Paris, din imediata apropiere a Centrului cu acelasi nume, imortalizat de catre Eco in “Pendulul lui Foucault”. Spatiul imita interiorul submarinului Nautilius, cu hublouri deschise catre vitrine cu informatii din cultura stiintifica si tehnica de baza. Este cu siguranta una dintre cele mai vesele si incitante statii de metrou din Europa. Poate ca, intr-adevar, principalele elemente comune ale arhitecturii si benzilor desenate le reprezinta visul, poezia si spectacolul. “Learning from comics”, parafraza celebrei formule a lui Venturi, isi are limitele sale: riscul vulgaritatii, exhibitionismului futurist si al populismului consumerist nefiind neglijabile. Tehnologia ca suport al spectacolului si accesului la cultura, in cazul Centrului Pompidou, precum si secolul XIX ca simbol al unei epoci de optimism si urbanitate, transpuse “in chip poetic” ar fi in masura sa contribuie la reconcilierea noastra cu arhitectura, si cu Metropola, in general.

    Intre paragrafe sunt si ilustratii!
    INTERESANT!
    http://virtualia.ong.ro/02/stefan_02_a.html

    #491 Răspuns

    Sanki
    Participant

    Yahoo results, part two
    D. Pentru „Benzi desenate”
    1. GARFIELD = Benzi desenate
    garfieldcomics.lx.ro
    Asa ne trebuie!

    2. Bancuri.123Start.ro – benzi desenate
    … Imagini. benzi desenate. biciclete. calculatoare … Imagini >> benzi desenate. pagina 1 din 7 ..
    balci! 🙁

    3. Alien Vault Forum – Benzi Desenate & Anime
    un forum cu nostalgici:
    Tomuri peste tomuri, coperti care mai de care mai colorate si pagini ingalbenite de trecerea timpului. Asa arata adevaratele colectii de comics-uri. Din pacate pe la noi inca nu sunt asa raspandite insa lucrurile se vor schimba mai devreme sau mai tarziu.

    Nu ma pot lauda cu cine stie ce colctii insa nu neg ca devoram tot ce aparea in materie de benzi desenate in romania si chiar mia mult decat atat. Am realizat eu o banda desenata. Din pacate erau o serie de aventuri cu colegul meu de banca din liceu, un karatist care nu prea stia de gluma si am sfarsit destul de dureros cariera mea de desenator de benzi desenate. Asa ca de atunci m-am limitat la a le citi si pe ascuns mai fac cate o caricatura

    Acasa nu am decat doua numere din X-Men, ambele sunt cu Wolverine ca personaj principal. Acu sa va vad pe voi cu ce va laudati, eventual postati poze cu colectiile voastre.(Dekron)
    http://www.alienvault.com/forum/showthread.php?s=8f3976f7b6e42ac34d0c94618abe67ed&t=5

    4. VisualART Forum – cumpar reviste benzi desenate(shi filme horror:P)
    alt forum! tot colectionari!

    5. AlterMedia România ” BENZI DESENATE PE TEMA HOLOCAUSTULUI II SUPARA PE EVREI
    Nu-i de shaga cu bedelele astea!
    LIDERI AI COMUNITATILOR evreiesti din Germania sunt profund intristati de incercarile unor artisti de a folosi benzi desenate pentru a infatisa ororile de la Auschwitz. Doua noi asemenea carti ii confrunta pe tinerii germani cu cele mai detaliate grafic relatari despre trecutul nazist al tarii lor.

    “Iti inchipui ca va fi doar o alta poveste,” spune Andreas Munch, 11 ani, “si apoi, poc!”. Ofiteri germani sunt desenati strigand la prizonieri, in timp ce pun morman cadavre scoase din camerele de gazare. “Tot ce e aici trebuie stransformat in cenusa pana deseara!” spune un ofiter intr-una din epopeile desenate, “Auschwitz”, creata de artistul francez Pascal Croci.

    O a doua carte, “Yossel”, a americanului Joe Kubert, arata cum un baiat este electrocutat in timp ce incearca sa scape printre sarmele ghimpate ale gardului unui lagar de concentrare. Nici o concesie fata de sensibilitatile tinerilor cititori; cadavrele sunt portretizate grafic ca si cum ar fi fost victimele fictionale ale lui Batman sau ale altui supererou.

    Versiunea “cartoon” a holocaustului, aparuta saptamana trecuta, are intentia de a initia tinerii germani in soarta tragica a evreilor. Holocaustul este invatat in toate scolile germane si vizitele la locatiile fostelor lagare sunt obligatorii pentru copii dupa o anumita varsta, insa elevii se plang ca subiectele sunt prezentate “prea sec” si “cu prea multa precautie”.

    Acum, Ehapa, o firma germana care editeaza si carti cu Mickey Mouse si Donald Duck, a tradus din engleza si franceza lucrarile “Auschwitz” si “Yossel” pentru a face subiectul mai accesibil.

    Proiectul a provocat reactii nervoase, chiar suparate. “O revista de benzi desenate nu este o formula potrivita,” crede Ezra Cohn, 64 de ani, membru al Comunitatii evreiesti din Dusseldorf. “Subiectul este prea serios pentru a fi portretizat in acest mod.” Paul Spiegel, 67 de ani, presedinte al unei Comunitati locale, a declarat: “va trebui sa supraveghem intr-adevar foarte atent daca acest tip de mesaj chiar se adreseaza oamenilor pentru care este conceput.”

    Evreii se tem ca aceste carti ar putea sfarsi prin a deveni obiecte de colectie pentru activisti de extrema dreapta. Deja in mediile neo-naziste din Germania si Italia circula benzi desenate cu subiecte anti-semite. Comandanti de lagar infatisati ca monstri in lucrarile citate mai sus sunt prezentati atractiv tinerilor cu simpatii de extrema dreapta.

    Prima incercare de a sparge tabu-ul desenelor despre holocaust, “Maus” de Art Spiegelman, a incercat sa ocoleasca oarecum problema prezentandu-i pe evrei ca soareci, pe polonezi ca porci si pe nazisti ca…pisici. In SUA, Spiegelman a castigat un premiu Pulitzer, insa in Germania, pana la mijlocul deceniului trecut, politia a tot confiscat postere ce reproduceau evreii-soareci din cartile lui Spiegelman suprapusi peste simbolul zvasticii.

    Lucrarea lui Croci au fost cele mai aproape de forma clasica a benzilor desenate (“comic book”), si ca atare au atras cel mai ascutite critici. “Chiar puteti arata salbaticia Holocaustului ca pe ceva distractiv?” intreba ziarul Bild. Argumentul autorului a fost ca Auschwitzul trebuie sa fie descris intr-o forma care sa lase putin spatiu imaginatiei: este timpul, crede el, sa fim directi cu tanara generatie.

    “Crescand, mi s-a spus repetat ca sunt prea mic sa inteleg,” afirma Croci. Revelatia a venit in momentul in care a vizitat o expozitie pariziana despre deportarea evreilor. “O batrana s-a apropiat de mine si am vazut ca avea un numar tatuat pe brat – ea a fost primul meu martor ocular.” Croci a intervievat mai mult de 15 supravietuitori. (Dupa China Daily, traducere si adaptare Bogdan I. Stanciu)
    Altermedia.info World Wide News For People of European Descent
    Altermedia Romania: ” In vremuri ale minciunii universale, a spune adevarul este un act revolutionar” (George Orwell)

    6. Benzi Desenate http://www.caricaturi.ro
    … Batrani. Benzi Desenate. Blonde … Web. Benzi Desenate. 1 …
    Passons…!

    7. AlterMedia România ” BENZI DESENATE BLASFEMITOARE LA ADRESA LUI IISUS
    IAR?!
    GRAFICIANUL austriac Gerhard Haderer a fost condamnat la sase luni de inchisoare de un tribunal din Atena dupa ce a publicat o carte de benzi desenate intitulata “Viata lui Iisus”, dar pe care nici o comunitate crestina din lume nu ar accepta-o. Biserica Ortodoxa Greaca a facut plangere penala impotriva lui, dupa ce cartea a aparut in Grecia, in 2003, socotind-o blasfemie, relateaza agentiile internationale de presa.

    In viziunea lui Haderer, Iisus traverseaza Marea Galileii gol, pe o scandura de surfing, iar in timpul Cinei celei de taina se imbata crunt, alaturi de cel mai bun prieten al sau,…Jimi Hendrix (in foto alaturat este prezentata cea mai cuminte “piesa”). Un tribunal din Atena a pronuntat vineri sentinta in procesul intentat graficianului austriac: sase luni de inchisoare. Toate exemplarele volumului au fost retrase din librarii, la cererea instantei. Vinovatul insa nu poate fi arestat decat daca face imprudenta de a se duce in vacanta in Grecia.

    Graficianul gaseste verdictul “absolut scandalos” si sustine ca libertatea sa de exprimare a fost incalcata in spatiul Uniunii Europene.

    Bogdan I. Stanciu

    [Nota A.M.: un alt adept al libertatii de exprimare, regizorul olandez Theo van Gogh, a platit cu viata opinii mult mai cuminti despre Islam. Ii recomandam lui Haderer sa incerce o serie de desene “ilustrand” viata Profetului.]

    8 si 9 Avneturile lui Pinocchio in benzi desenate
    si…
    10. :: Novopress.info Romania ” Blog Archive ” BENZI DESENATE BLASFEMITOARE LA ADRESA LUI IISUS
    (reluare)

    11…
    12.

    13Computer Games Forum – View Single Post – Cumpar/Schimb benzi desenate Pif Gadget si Vaillant le journal le plus …

    #492 Răspuns
    _Maxim
    _Maxim
    Participant

    … în a doua jum?tate a secolului XIX, dou? curente antagoniste au luat drumuri opuse în arta plastic?: pe de o parte impresionismul, care a dus dup? nenum?rate avataruri la minimalismul ?i non-figuratismul care domin? azi, ?i, pe de alt? parte, „academismul” care, dup? o perioad? de cvasi-dispari?ie, revine acum în for??, mai ales în domeniul decora?iei interioare, dar ?i a „benzii desenate” sau al filmului. Succesul unor filme manieriste prin scenografia lor, cum ar fi „St?pânul inelelor”, este un exemplu reprezentativ, în acest sens.
    Adrian Irvin Rozei
    http://ro.altermedia.info/reportajinvestigatii/dela-dahesh-la-arge-i_2666.html

    #493 Răspuns

    DreamWave
    Participant

    3. Stiinta si Fictiune, Fantastic si Benzi Desenate
    http://www.sffbd.ro/
    ia sa vedem…
    The page cannot be displayed
    Trist
    cam atat…
    cam asa „stam” pe net acum

    http://www.sffbd.ro merge acum 🙂
    Dar nu e mare lucru pe acolo.. in afara de arhiva Imagikon 😛

    #494 Răspuns
    _Maxim
    _Maxim
    Participant

    Le dessinateur belge Jean Roba est décédé a Bruxelles a l’âge de 75 ans.

    El dibujante de cómic belga Jean Roba, autor de las historietas de ‘Boule et Bill’, ha fallecido a los 75 anos

    O desenhador Jean Roba, pai dos personagens de banda desenhada „Boule e Bill” morreu esta quarta-feira em Bruxelas aos 75 anos.

    Desenatorul Jean Roba, creatorul seriei BD „Boule si Bill”, a murit la varsta de 75 de ani, in Bruxelles.

    Jean Roba in SPIROU: http://www.bdoubliees.com/journalspirou/auteurs5/roba.htm

    Boule si Bill sunt orfani.

    Roba a urcat la „GALERIE”

    #495 Răspuns

    Sanki
    Participant

    „Banda desenata din Romania, un domeniu atat de slab reprezentat si atat de putin vizibil incat nici nu are sens sa mai discutam despre asta.”
    http://dreamworld.syndicart.net/forum/viewtopic.php?t=34&start=45

Vizualizare 15 articole - 1 la 15 (din 83 în total)
Răspunde la: Banda Desenata/Comics
Informația ta: