Banda Desenata/Comics

Vizualizare 15 articole - 31 la 45 (din 83 în total)
  • Autor
    Mesaje
  • #511 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    “…” nu ne tin in loc ci ne misca aiurea!
    fiindca miscare e, e zabauca zbenguiala in zbor bezmetic in bezna! 😆

    #512 Răspunde
    DreamWave
    Participant

    Viciul tau e sa faci jocuri de cuvinte.. 😆

    #513 Răspunde
    chelooo
    Participant

    Pe mine m-a pierdut… 🙄

    @Maxim wrote:

    e zabauca zbenguiala in zbor bezmetic in bezna! 😆

    …mi se limba plimba in gura 😳

    #514 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    @DreamWave wrote:

    Viciul tau e sa faci jocuri de cuvinte.. 😆

    Sunt un astfel de vicios
    De-asta fac benzi desenate (alt viciu), SF (…)…
    De-asta imi plac filmele, literatura, teatrul absurd, pictura dansanta, fotografia astronomica, exobiologia internationala, arta razboiului contemplativ (si multe alte vicii mai am eu 8) ) care tin de aflare si adorare)
    Traiesc intr-un cer vicios ca un hamster in roata lui…

    …si astfel produc energie!! 😀

    #515 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    http://www.comicon.it/

    BRITISH AND GERMAN COMICS AUTHORS AT NAPOLI COMICON 2006

    2006 is the 8th year of the Comics and Animation Fair in Naples. It will focus on Great Britain and Germany. In the first weekend in March comics and cinema will return to crowd the beautiful rooms of Castel Sant’Elmo and the whole of Naples with exhibitions, reviews and unmissable events, organised together with the Soprintendenza per il Polo Museale and official institutions and Cultural Institutes in Naples.
    The great Anglo-Saxon comics tradition will be under the spotlights of Napoli COMICON. British authors of the last decades have been leaders in the art of writing by images, the screenplay. We will focus in particular on the role of the Vertigo line, created by the American DC Comics, the company which imported more British talents than any other. Nella mente dello scrittore, the main exhibition, will analyse the creative path of a comics writer, from the idea to the storyboard, from the inspiration to the writing of the text, through the authors who started the age of graphic novels: people like Neil Gaiman, Alan Moore, Grant Morrison, Jamie Delano, Chris Claremont, but also authors such as Gary Spencer Millidge and David Lloyd. The strength of the COMICON exhibitions is in the combination of original tables and impact scenografies. The usual historical exhibition, Gli eredi di Ally Sloper: appunti sul fumetto inglese, will illustrate England’s fundamental contribute to the art of comics and illustration. It will cover the period from the beginning of this century to date. Similar attention will be dedicated to Germany, whose comics art is in full creative and editorial bloom. The main exhibition, I Figli di Max e Moritz, is organised together with the prestigious Frankfurt Buchmesse and the Goethe Institut in Naples, which will host it. The authors exhibited are: Matthias Schultheiss, Ralf Konig, Isabel Kreitz, Anke Feuchtenberger, Uli Osterle, Ulf K., Flix, Thomas von Kummant and Christina Plaka. Nine new German talents (Mawil, Diceindustries, Oliver Grajewski, Ulli Lust Kai Pfeiffer, Kati Rickenbach, Line Hoven, Arne Bellstorf, Sascha Hommer) will be partially translated and will form part of an itinerant exhibition.
    And finally the new Italian talents Piero Macola, Manuele Fior, Antonella Toffolo, Amanda Vahamaki, Michelangelo Setola, Giacomo Monti, Alessandro Tota, Francesco Cattani, Manuel De Carli, Sara Pavan, Paolo Parisi will be exhibited in the fifth edition of Futuro Anteriore.

    GUESTS: FROM VERTIGO TO THE GERMAN AVANT GARDE
    Many international guests will animate the fair. As well as Jamie Delano, Chris Claremont, Gary Spencer Millidge, David Lloyd and the German Ralf Konig, Flix and Nicolas Mahler, we will see many young authors, among which Dice, Kati Rickenbach, Oliver Grajewski, Kai Pfeiffer, Ulli Lust, Mawil. Many Italian artists such as Diego Cajelli, Giuseppe Camuncoli, Alfredo Castelli, Marco Corona, Gianluca Costantini, Gipi, Lorenzo Ruggiero, Giorgio Cavazzano, Tito Faraci, Luca Enoch and the Europeans Baru and Jose Villarrubia. We will also see professionals like Karen Berger, Vice-President and Executive Editor of Vertigo, DC Comics, and Richard Bruning, Senior Vice-President and Creative Director of DC.
    The Italian and French publishers Red Whale, Bruno Lecigne and Nicola Forsans for Les Humanoides Associés, Gisele de Haan for Albin Michel, and Claude Gendrot for Dupuis will participate, together with the German publishers Sylvia Schuster and Anne Berling of the Carlsen Comics. They will form a highly qualified professional forum not only for Italy and Europe, but for the rest of the world’s comics world.
    All authors and professionals are invited to send us expressions of interest by filling in the form on our site http://www.comicon.it.

    CINEMA
    We will have presentations of experimental British and German animation, like X-Men: The Last Stand, by Brett Ratner, the third episode of the saga dedicated to the Marvel mutants, V for Vendetta, a Warner distribution, written and produced by the Wachowski brothers, directed by James McTeigue. It is based on the graphic novel by Alan Moore and David Lloyd, a political imaginary fiction of the ‘80s.
    One section will be completely dedicated to Jimmy, with programmes from the satellite channel. A specific programme will be dedicated to the relation between Music and Animation, with Giannalberto Bendazzi. An important presentation will be that of the Neapolitan series Il Principe di Sansereno, produced by Tilapia, which will be on the Rai channels. Brand New! Screening will offer distributors the chance to present their products to the specialist audience of the Fair. The project will be dedicated to animation, genre films, fiction, horror, adventure and films for children. A special space will be dedicated to foreign producers for films which have not been distributed in Italy yet.

    EVENTS
    Spazio Disney is a new space dedicated to Buena Vista Lab, the new series of Disney Italia’s graphic novels. The visitors of Napoli COMICON will admire Giorgio Cavazzano’s drawings, based on texts by Tito Faraci, for Jungle Town, the fourth Disney’s graphic novel.

    COMIC(ON)OFF will list all fringe events happening in Naples during the fair: exhibitions at Grenoble, in shops and restaurants, at the Polo della Qualità in Caserta, at Feltrinelli Libri&Musica; at Neapolitan cinemas and the Goethe Institute. The Accademia di Belle Arti will host an exhibition on Mahler and a workshop on Flash animation held by Mahler himself.

    So, from 3 to 5 March, do not miss COMICON in Naples!

    Numai cu buletinul 😀
    http://www.campaniasuweb.it/csw_articoli/focus_cultura/1310_il_napoli_comicon_si_tinge_di_blu.html

    #516 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    L’annuaire professionnel de la bande dessinee et de l’illustration59 Euros TTC
    256 pages | Rubricage français/anglais
    http://www.adtatum.com/annuaire/
    13 rubriques :
    1. Editeurs de BD (1)
    2. Editeurs de para-BD (1)
    3. Auteurs de BD (2)
    4. Fabrication (imprimeurs, papetiers, relieurs) (1)
    5. Diffusion et distribution (1)
    6. Librairies et galeries BD (1)
    7. Festivals et salons BD (1)
    8. Presse BD (magazines de BD et sur la bande dessinée) (1)
    9. Journalistes et essayistes BD (2)
    10. Conseil et services (conseils juridiques, agents, agences communication, agence RP, etc) (1)
    11. Ecoles et formations (1)
    12. Institutions et syndicats (1)
    13. Planning 2007: mois par mois, les sorties importantes de tous les éditeurs ainsi que les événements BD a ne pas manquer

    (1) Pour chaque société présente dans l’annuaire, nous détaillons, dans la mesure du possible et en fonction des rubriques : les coordonnées postales, les coordonnées téléphoniques, les coordonnées électroniques, les contacts principaux (dirigeants, responsables éditoriaux, marketing, communication, droits & licence, RP)…
    (2) Les auteurs et journalistes présents dans l’annuaire ont été référencés sur la base du volontariat : seules apparaissent les personnes en ayant fait la demande, leurs coordonnées se limitant a celles qu’ils ont souhaité faire paraître.

    A quelles questions repond l’annuaire…
    Je suis acteur de la communication: qui contacter pour obtenir la licence d’un personnage de bande dessinée ou une illustration?
    Je suis éditeur: qui contacter pour organiser un événement d’ampleur autour d’une sortie importante?
    Je suis journaliste: qui sont les responsables presse chez les éditeurs?
    Je suis auteur, illustrateur: qui sont les éditeurs et les contacts pour présenter mes projets?
    Je suis libraire: comment organiser une séance de dédicace?
    Je suis bibliothécaire/documentaliste: comment inviter un professionnel a faire une intervention?
    J’organise un salon: comment fédérer auteur et éditeurs sur ma manifestation?
    Je suis collectionneur: qui sont les experts en France?
    N’hésitez pas a consulter les articles au sujet de l’annuaire:
    http://www.bdzoom.com/
    http://www.objectiftintin.com/
    http://www.toutenbd.com/

    #517 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Dilemateca si benzile desenate
    Am luat dilemateca – din cauza ca avea un dosar despre benzile desenate
    Aiurea – 7 pagini cu citeva poze , un text relativ bine scris – si atit(ma rog, se poate numi dosar – dar data viitoare nu ma pacalesc)
    Aceeasi dezamagire ca si la salonul benzilor desenat de la Dalles – unde a fost prezent doar Tintin – de Rahan nu auzisera…

    Dumnezeule… ce le trebuie oamenilor astia sa faca intr-adevar ceva REPREZENTATIV despre BD-uri ?
    Andrei Ignat http://serviciipeweb.ro/iafblog/default,date,2006-11-26.aspx

    #518 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Succesul benzii desenate. O analiza contractuala
    Ion MANOLESCU

    Contractul de lectura al benzii desenate
    Ca orice gen paraliterar, banda desenata (prescurtat, BD) este legata de relatia directa si empatica pe care o stabileste cu cititorul. Ca si in cazul altor genuri sau sub-genuri consumiste, cum ar fi policier-ul, thriller-ul, SF-ul sau romanul sentimental, BD este obligata sa-si asigure functionarea publica prin impunerea unui parteneriat de lectura, bazat pe reguli contractuale ferme. Majoritatea cercetatorilor domeniului sunt de acord ca, in absenta acestor reguli sau in cazul nerespectarii lor de catre una din parti, genul nu isi risca doar cota de succes, ci chiar supravietuirea pe piata [1] .
    Punând in discutie contractul consumist de lectura, Jean Tortel vorbeste despre corelarea indispensabila dintre receptivitatea cititorului de paraliteratura si calitatea limbajului pe care acesta il citeste. El identifica figuri retorice predilecte, tematizate auctorial, cum ar fi cele de amplificare (exclamatia, antiteza, hiperbola), fara de care publicul nu ar putea fi cointeresat sa se apropie de gen. Evelyne Sullerot, analizând foto-romanul (un gen consumist apropiat de BD, prin relatia aproape identica dintre imagine si textul scris) [2] , observa conditia obligatorie de racord public a acestuia: simplificarea, pâna la schematism, a intrigii si a tipologiei personajelor. La rândul lui, Francis Lacassin delimiteaza trei conditii specifice functionarii BD, in forma unor caracteristici de gen: interventia publicului in alegerea temelor si compozitia personajelor principale; identificarea colectiva a cititorilor cu eroul si cu personalitatea acestuia; atestarea desenelor ca purtatoare de valoare documentara [3] . Incalcarea oricareia dintre aceste conditii echivaleaza cu un potential esec al genului pe piata, prin respingerea lui de catre publicul “inselat”sau “contrariat”.
    Dupa cum se observa, publicul de BD este captat printr-un soi de “abonament simbolic”, care ii asigura, pe baza unui cod de identificare propriu, accesul si participarea directa la constructia formelor, tipologiilor si personajelor genului. “Abonamentul”presupune ca autorii “difuzeaza”o marfa (albumul sau revista BD) negociata colectiv si personalizata individual, in asa fel incât, la momentul achizitiei, cititorul sa-si poata satisface fantasmele, dorintele sau reveriile prin actul lecturii. De la simplificarea extrema a temelor (reduse, in general, la lupta dintre Bine si Rau) si pâna la reductia sablonarda a personajelor (“Bunii”sunt, de regula, tineri, atletici, frumosi; “Raii”, dimpotriva, apar stigmatizati printr-un defect sau o anomalie fizica/fizionomica), totul este pus in slujba stimularii vizuale a gândirii magice a publicului. Conditia, limitativa rational, de plauzibilitate este inlocuita cu cea, deschisa fantasmatic, de posibilitate, in spiritul stimularii unor clisee mitice preexistente in mentalul cititorului: utopia nemuririi; idealul prosperitatii absolute; dobândirea de puteri supranaturale. De exemplu, Batman sau Flash Gordon au resurse financiare inexplicabile, dar extrem de consistente; Pif sau Hercule cad de pe acoperisuri, dar nu patesc nimic; Superman e mitraliat cu raze laser, dar abia daca se clatina; Green Lantern zboara fara probleme prin spatiul cosmic, ferit de radiatii in interiorul unei bule verzi de energie pe care o degaja din pumn; Fetitele Powerpuff nu se nasc pe cale naturala, ci printr-un melanj chimic accidental s.a.m.d.
    Mai mult decât atât, autorii se angajeaza, explicit sau implicit, sa prezinte sistematic publicului codurile “abonamentului simbolic”, in asa fel incât acesta sa se poata identifica rapid si eficient cu produsul dorit: onomastica personajelor, poreclele sau numerele de identificare, costumatia eroica, stereotipiile de limbaj, formele de “casetare”a actiunii, culorile intrebuintate la “inkuire”“toate sunt marci ale relatiei contractuale prin care publicului de BD i se pretinde si, ulterior, i se asigura, fidelitatea actului de lectura [4] . Dupa cum remarca cercetatorii genurilor paraliterare, notiuni ca “estetica receptarii”, “orizont de asteptare”sau “contract de lectura”, imprumutate din teoria literara moderna (cu precadere, pe filiera Scolii de la Konstanz) si aplicate, de obicei, literaturii mainstream, au devenit indispensabile pentru intelegerea unor zone pâna nu demult socotite “marginale”estetic si “ilegitime”cultural [5] .
    Un caz special de succes
    Unul dintre cele mai spectaculoase cazuri de succes in domeniul BD este reprezentat de revista franceza Pif Gadget. Având ca “stramosi”publicatiile Vaillant. Le Journal le plus captivant (1945-1965) si Vaillant. Le Journal de Pif (1965-1969), hebdomadarul Pif Gadget (1969-1982) ramâne in istoria benzii desenate ca publicatia cu cele mai mari vârfuri de tiraj in anii ‘70. Acestea nu au fost egalate nici macar de trusturi ca Marvel sau DC Comics: 1 000 000 de exemplare, in intervalul 1971-1973, in conditiile unor tiraje saptamânale medii de 550 000 de exemplare. Succesul neobisnuit al publicatiei tiparite de Editura Vaillant, sub directa coordonare a Partidului Comunist Francez, s-a datorat deopotriva impunerii unui contract avantajos de lectura (pastrarea majoritatii eroilor din vechiul Vaillant; introducerea gadget-ului “o premiera in alcatuirea revistelor BD; realizarea unui saptamânal de 76 de pagini cu BD comice si realiste complete) si stabilirii unei politici editoriale inteligente (difuzarea revistei deopotriva in state capitaliste si comuniste, inclusiv in România; tiparirea, in conditii avantajoase, a anumitor tiraje in tari ale blocului comunist; exploatarea potentialului de vandabilitate al publicatiilor adiacente, cu precadere al poche-urilor).
    In aceste conditii, se poate observa ca Pif Gadget a devenit cu usurinta, in perioada anilor ‘70, principala revista BD pentru copii din spatiul francez si românesc. Combinatia de BD comice (Pif, Placid et Muzo, Gai-Luron, Corinne et Jeannot) si realiste (Corto Maltese, Teddy Ted, Loup Noir) de cea mai buna calitate, realizate sub penelul unor desenatori prestigiosi, ca Arnal, Gotlib, Tabary, Pratt, Forton sau Kline, a facut ca “orizontul de asteptare” al publicului sa capete deschideri spectaculoase. Practic, atâta timp cât abonamentele au fost tolerate in spatiul autohton, revista a influentat generatii intregi de cititori care nu beneficiau, ca alternativa BD, decât de insipidele si dogmaticele Cutezatorii sau Luminita [6] .
    In prezent, Pif Gadget, ca si publicatiile sale adiacente, se bucura de efectele unui neasteptat proces de reboosting. Marca, formatul, logo-ul, structurile desenate, eroii si desenatorii sunt, de câtiva ani, din nou in atentia publicului. Acest lucru se intâmpla, pe de o parte, gratie reaparitiei revistei, incepând cu iulie 2004 (lunar, 132 de pagini, format A3, cu gadget, la pretul de 3,90 euro), iar, pe de alta, datorita publicarii unor monografii si albume tip “Best Of”dedicate fenomenului Vaillant si Pif [7] . Disparitia exemplarelor din anticariatele românesti (unde, in urma cu 8-9 ani, erau prezente cu sutele si accesibile la preturi derizorii) [8] , scaderea ofertelor pe site-urile de Internet specializate in vânzarea si cumpararea de BD (cum ar fi http://www.pif-collection.com) sau cresterea pretului de achizitie al exemplarelor mai vechi (numarul 1 din Pif Gadget ajunge, pe site-uri ca e-bay sau chapitre, la sume de vânzare cuprinse intre 200 si 300 de euro) reprezinta, la rândul lor, semne ca istoria de succes a saptamânalului francez este pe cale de a se reedita. In ce masura, insa, “fenomenul Pif”isi mai poate asocia fani in rândul publicului tânar ramâne o intrebare deschisa, careia alti cercetatori ii vor gasi raspunsul in studii de marketing cultural sau de sociologia lecturii paraliterare.
    [1] Din aceasta perspectiva, situatia actuala a BD românesti este edificatoare: dezinteres editorial; difuzare cvasi-inexistenta; lipsa de identificare publica fata de fenomen (albume, eroi, teme, stiluri grafice etc.). Toate conditiile sunt întrunite aici pentru un esec pe termen lung al genului.
    [2] De altfel, foto-romanul pare sa descinda direct din banda desenata, atâta timp cât, în 1947, jurnalistul Stefano Reda, care publica BD, are ideea sa înlocuiasca în pagina desenele (prea lungi si prea costisitoare tipografic) cu fotografii. La rândul lui, astazi, foto-romanul poate fi considerat “stramosul” publicistic al telenovelei.
    [3] V. un “clasic” al teoriei de gen “ volumul colectiv Entretiens sur la paralittérature, sub directia lui Noël Arnaud, Francis Lacassin si Jean Tortel, Paris: Plon, 1970. Trimiterile critice au fost facute la câteva dintre studiile prezente în acest volum: Jean Tortel “Qu’est-ce que la paralittérature?; Evelyne Sullerot “Les Photoromans; Francis Lacassin “Étude comparative des archétypes de la littérature populaire et de la bande dessinnée.
    [4] Pentru o analiza avizata a codurilor contractuale paraliterare, v. volumul lui Alain-Michel Boyer “La paralittérature, Paris: Presses Universitaires de France, 1992.
    [5] Printre teoreticienii care au observat gradul sporit de aplicare al conceptelor de naratologie moderna la genurile consumiste, v. Daniel Couégnas “Introduction à la paralittérature, Paris: Seuil, 1992.
    [6] Abonamentele la revista Pif Gadget au încetat, dupa 1982, la indicatiile lui Nicolae Ceausescu, deranjat de latura “burgheza” a publicatiei si de caracterul ei alternativ la oferta puternic si rigid politizata comunist a BD autohtone.
    [7] De urmarit, în aceasta privinta: Richard Medioni “Pif Gadget. La Véritable Histoire. Des Origines à 1973, Paris: Vaillant Collector, 2003; Hervé Cultru “Vaillant. Le Journal le plus captivant. 1942-1969: La Véritable histoire d’un journal mythique, Paris: Vaillant Collector, 2006. A se vedea si albumul Le Meilleur de Pif. 1 (558 de pagini alb-negru hardcover, realizat cu ajutorul lui Henri Filippini), Issy-les-Moulineaux: Vents D’Ouest, 2005.
    [8] De urmarit, în aceasta privinta: Richard Medioni “Pif Gadget. La Véritable Histoire. Des Origines à 1973, Paris: Vaillant Collector, 2003; Hervé Cultru “Vaillant. Le Journal le plus captivant. 1942-1969: La Véritable histoire d’un journal mythique, Paris: Vaillant Collector, 2006. A se vedea si albumul Le Meilleur de Pif. 1 (558 de pagini alb-negru hardcover, realizat cu ajutorul lui Henri Filippini), Issy-les-Moulineaux: Vents D’Ouest, 2005

    dupa:
    revista lunara de cultura TOMIS, ianuarie 2007, Constanta

    http://www.revista-tomis.ro/.

    #519 Răspunde
    Sanki
    Participant

    Gata cu vrajeala!
    Bedeaua nationala merita un subiect separat.
    Ca e bandea* (bande dessinée), ca e mandea* (Manga, comics*, arta secventiala*, narativa*…hooooooooooold your horses there!…e prea mare zarva si lumea se-mparte in parti patrate, enervate, increierate si culmea culmilor tipa ba mai tare ba mai moale ca AIA***** nu exista in Romania!
    Beeeey! Hai la lupta cea mare, in oase sa ne ciocnim, invingem si murim!

    #520 Răspunde
    Cristina
    Participant

    Coane, ce-i homelia asta?
    Pare-mi se, c? mare p?s ai matale pe benzizadelele astea cu bandi?i, balauri ?i alte fiare s?lbatice, de îndemânii la zaver? poporul!
    Serios acum, nu ?tiu ce s? zic, în?eleg zavistia ?i God knows, îmi place s? fac pe Gic? Contra, dar peste tot ce zici e un val de Don Quixote, vis?tor, âme romantique ?i toate ?lea.
    Prea mult zgomot, prea multe f?râmi?e, unul h?is, unul cea, so what?? Identitate?? Unde? Arat?-mi-o c-o m?nânc!
    Sunt genuri, subgenuri, taxinomii, defini?ii, stiluri, câte-n lun? ?i-n stele.
    Ia?te, nu ia?te, pu?in import?. Dac? se export?, ia?te.
    Oricum, istoria bedelii române?ti nu este definit?, nici definitiv?, nici însemnat?, ci doar un r?boj cu date între paranteze. Nu arhive, nu republic?ri, nu discu?ii despre genuri, personaje, stil, influen?e, context. Ce-a fost, cum a fost, ?i de ce?
    C? tot sunt la mod? nostalgia, rererevizitarea trecutului, republic?rile, vintage-urile, pe aici pif, rahan, bon, j’ai compris, dar autorii din dic?ionar de ce nu sunt sco?i de la naftalin??!
    Eu zic c? aplica?iunea metoadei am fost, am trecut, am r?mas mai trebuie zgând?rat? pu?in cu ceva r?scolire prin epoca de aur, cu definirea unui curent ceva mai mult decât locativul bedeua de la Craiova ?i alte halte. Publicului, cetetorului, îi place s? se dea cu curentul mai la main mai la under, dar se d? cu ce îi ?ade bine.
    ?i aici interven?ia unui critic mistificator, curator, consilier de imagine ?i fils de pub, all in one, ar putea da cu fasonul pe toat? genera?ia apus? din Bermude.
    Cum e cu p?durea ?i copacii???
    Este greu s? vezi o continuitate între BD-aua dinainte de ’90, încerc?rile avortate de dup? ?i stilul funky HC, dac? nu cuno?ti evolu?ia genurilor, subgenurilor, a sinesteziei generale. Gaudeamus, banda va fi a str?mo?ilor, str?mo?ilor, str?mo?ilor….
    La Mo?i, birjar!

    #521 Răspunde
    Sanki
    Participant

    Corect, Cristina.
    Renunt la subiectul deschis special pentru discutarea ne-starii BeDelei nationale si …continuam aici.
    Ca o prima observatie: unii sunt mai “vizibili” decat altii. In presa au aparut in ultima vreme articole carora li se reproseaza ca sunt slab documentate, unele poate chiar “dictate”, facute din auzite, din ce s-a mai scris, din ce s-a mai vazut la televizor. Si iata cum continutul lor se repeta…
    BeDeaua nationala nu e INTREAGA.
    Sunt doua jumatati care nu fac un intreg.
    Sunt sferturi care se cred jumatati.
    Sunt resturi care acopera totul.
    Tara noastra este o tara de imigrare a romanilor. Tot venim in ea si ne furam caciulile! SIMPTOMATIC!!

    Fragmente din Travesti-ul lui Cartarescu are o varianta cu benzi desenate – Ziarul Gandul din 24 octombrie 2006 despre Salonul BD de la Bucuresti

    Benzile Desenate nu sunt adresate numai copiilor, iar literatura are un rol important pentru ele, fiind o sursa de inspiratie.

    B.D. au aparut in Romania la inceputul secolului al XIX-lea prin almanahuri si ziare. Dupa o vreme bogata in benzi din perioada interbelica, doar “Cutezatorii” a mai ramas in comunism sa reprezinte fenomenul. Intre timp, peste hotare literatura a intervenit in evolutia benzilor si a spart monotonia supereroilor.

    Revenind la ilustratiile mioritice, acum parca incepe sa se miste ceva. Primele semne sunt cele sase albume scoase de editura HardComics.

    Caricaturi, grafica, umor negru, scenarii din in ce mai indraznete. Benzile desenate au ajuns sa se adreseze nu numai copiilor, devenind o noua arta, trecand mai nou, de la desenele din diverse publicatii la street-art. (I.C.)

    Comentarii:
    Liviu G, presupus a fi Liviu Mircea Goga din Craiova:
    Nu s-a gasit nimeni dintre organizatori sa-si aminteasca de Livia Rusz, o Mare Doamna a benzilor desenate romanesti ???? Mac si Cocofifi si atatea alte personaje create de Livia Rusz au adus lumina si bucurie anilor copilariei generatiei ’70-’80…. Bine ca ati invitat fel de fel de maimute de prin Congo…..rusine!!!!!

    Dodo Nita
    Draga Liviu G (oga?) Stii care e culmea ironiei? Daca ai fi venit la salon ai fi vazut o expozitie… “Livia Rusz” . Am (re)descoperit-o pe marea Doamna a benzii desenate romanesti in Ungaria si anul acesta dinsa a fost invitata de onoare la expozitia romano-maghiara organizata de noi , in mai, la Centrul Cultural Roman de la Budapesta . Din pacate dansa fiind in varsta – 76 de ani- nu se mai poate deplasa pe distante lungi si nu a putut sa fie prezenta la salonul nostru. In prezent lucrez la o monografie Livia Rusz si cand va apare in librarii vei avea ocazia sa afli mai multe despre Mac si Cocofifi. Ce-mi pare rau este insa faptul ca inca se mai scriu in presa romaneasca articole dupa ureche, fara o minima documentare. Salonul International al Benzii desenate din Romania este organizat inca din 1991 de Asociatia Bedefililor din Romania, in colaborare cu diversi parteneri punctuali. Cei doi impostori care formeaza asociatia Jumatatea Plina (impostori pentru ca nu au scris in viata lor un rand despre BD si nu au organizat niciodata vreo expozitie de BD) s-au inflitrat anul acesta intre Ambasada Frantei si Salon, organizind practic un salon-off dar in interiorul salonului nostru si pe banii ambasadei Frantei. In fine. O alta observatie care trebuie neaparat facuta este ca semnalul ca in BD-ul romanesc se misca ceva nu sunt cele 6 albume Hard Comics (tiparite fiecare in cate 500 de exemplare) ci albumul “Cinci saptamani in balon” desenat de Vali Ivan si vindut de Egmont in 10.000 ex. sau almanahul BD “Catavencu la munte si la mare” desenat de Bogdan Petry si vindut de Catavencu in 30.000 exemplare sau Jurnalul National (700.000 cititori) in care de 4 ani apar neintrerupt BD de Vali Ivan etc. etc. Mai multe detalii in revista Argonaut (). Cu prietenie, Dodo Nita

    Marian Mirescu
    “Revenind la ilustratiile mioritice, acum parca incepe sa se miste ceva. Primele semne sunt cele sase albume scoase de editura HardComics” :)):)):)):)):))… Cristi (domnul Cristian T. Popescu), ne aflam aici tustrei, fandomizati in anii sefeul anilo 80, care-n… literatura, care-n BeDeala, Mircea si cu mine veterani (craioveni de-ai “tai”), Dodo, “tanar” organizator al Salonului BD….si citim in GANDUL fraza de mai sus. Stiu, e doar un ziar… Eu atat am avut de spus. (nu comentez ce au… comentat cei doi , dar…pfff…”acum”…”PARCA” ….”INCEPE”…”sa se miste”…. “ceva”…”primele semne”…. COME OOOOOON!!!)

    http://www.gandul.info/articol_18224/travesti_ul_lui_cartarescu_are_o_varianta_cu_benzi_desenate.html

    Comentariile sunt cam pe langa articol (corect…) cu exceptia referirii la primele semne ale BeDelei “mioritice” date de Hardcomics si arta de strada…

    Mocneste ceva, huh?

    #522 Răspunde
    Cristina
    Participant

    Down, down, the rabbit hole.
    You lost me there….subiectul ?sta începe s? fie cam sibilinic.
    Cu câteva nuci s? dau ?i eu în perete:
    Cred c? vizibilitatea în contemporaneite rimeaz? cu promovare, marketing, guerilla la greu. Fiecare pentru sine ?i pentru labelul s?u.
    Documentare, surse, care-s sursele???!! S? se fac? lumin?, d-le, ce tot scrisorele, ?opârlele, parc-am fi în Watergate, all over again. Doar a murit Deep Throat sau poate doar Linda Lovelace. În fine, mi se pare c? articolele din pres? care au cover-uit eventurile sunt foaRte pline de semne de mirare, de nedumeriri, de sim??mânte cum c? se mi?c? cev?, minun??ie mare! Welcome to BD 2.0! BD invades planet Romania cu pisici p?trate. Beware, beware, be very afraid! Cred c? ar fi trebuit s? stea la pând? mai demult s? prind? cum s-a reinventat&reciclat bedeaua na?ionale.
    Pe mine m? cam jeneaz? comentariile, dar nu intru în detalii acum pe întuneric.
    Cred c? am o problem? de fond ?i de form? cu ele. Dar nu pot s? m? ab?in s? bodog?nesc ceva despre finalul primului comentariu, f?ra nicio leg?tur? cu subiectul articolului ?i care mi-a dat fiori pe ?ira spin?rii. Parc? mi-e ru?ine mie, c? nu-i e lui ru?ine.
    Sleep tight, don’t let the black bugs bite!

    #523 Răspunde
    Cristina
    Participant

    Pentru anamnez?, lada cu vechituri care are ?i un sertar pentru banda desenat?, dar e cam gola?:
    http://www.igu.ro/latrecut/?cat=62

    #524 Răspunde
    Sanki
    Participant

    Ce draguuutz! Bubu, Clementina & Ceata lui Pittygoy!

    DECI, mergem pana la capat. Je poste pour vous! Ca sa ne facem o idee despre cum unii fac guerilla si altii…se oftica 😈
    Sa vedem materialul clientului si ce s-o putea croi din el!
    Stii, toti au dreptate. Hai macar sa vedem care e zona comuna de “dreptate”, dincolo de “atitudini”, ca vezi bine ca in galceava asta sunt vechi dileme cu babitze pelicani, camile struti: muzeu/strada, sacru/profan, eu/tu…

    In curand, alte “purvuuri” (era un banc cu Ceasca) 😀

    Bare with me. Urcam repede la suprafata.
    Multhanks de intelepciudere

    Banda desenata, mai populara in Africa decat in Romania de Emilian Isaila EVENIMENTUL ZILEI 24 Decembrie 2006
    Copiii din Romania cresc alaturi de personajele de banda desenata occidentala.
    Dezinteresul editorilor autohtoni au distrus o industrie. Artistii din Africa isi promoveaza lucrarile in SUA. O expozitie in Harlem a atras atentia criticilor de arta, iar un articol din revista americana Newsweek vorbeste despre temele sociale din banda desenata africana.
    In Romania, editurile investesc putin, aproape deloc, in astfel de lucrari. Ziarele si revistele si mai putin. “Ceea ce lipseste cu adevarat pentru a avea o industrie a benzii desenate in Romania sunt editorii care pot administra o lucrare, o pot promova si vinde”, spune Serban Terente, caricaturistul cotidianului Evenimentul zilei.
    Cei mai multi prefera sa cumpere lucrari din strainatate, le traduc si le lanseaza pe piata. Banda desenata a evoluat mult de la succesul american al lui Superman. Astazi, in tari precum Franta, Belgia, Olanda sau Italia, un album de banda desenata se vinde in zeci de mii de exemplare.
    Aceasta modalitate de expresie nu mai este dominata de povestile cu supereroi. Autorii albumelor de banda desenata reusesc sa spuna o poveste in mod complex si rafinat cu ajutorul imaginii. In ultimul timp, in lume exista tendinta de a folosi banda desenata pentru a spune o poveste cu puternice conotatii sociale.
    Primul artist care a publicat o astfel de lucrare a fost Art Spiegelman, care in seria de romane-grafice “Maus” vorbeste despre Holocaust. Prima carte a publicat-o in 1986. Mult mai recent, desenatorul Marjane Satrapi descrie revolutia islamica din Iran in lucrarea “Persepolis”, iar Joe Sacco se concentreaza pe criza din Orientul Mijlociu in albumul “Palestina” si pe razboiul din Bosnia in “Goradze, zona de securitate”.
    Africa ataca
    Un articol din saptamanalul american Newsweek, intitulat “Desenand imagini din Apartheid”, scrie despre artistii din Africa care au inceput sa-si faca auzita vocea si sa propuna lucrari in care vorbesc despre problemele cu care se confrunta locuitorii continentului negru.
    “Multe dintre ele descriu tineri eroi care lupta impotriva coruptiei si a criminalilor. In multe cazuri, la final acestia triumfa. Bertin Prosper Amanvi, un artist din Coasta de Fildes, spune povestea unei fetite care viseaza sa mearga la scoala, dar in schimb e vanduta ca sclava si torturata pentru ca nu a reusit sa vanda suficient de multe clatite in magazinul unde lucreaza. Albumul se numeste “Madjaila”, iar in final eroina se salveaza si lucreaza pentru o organizatie nonguvernamentala care se ocupa de copiii defavorizati”, se precizeaza in articolul din Newsweek.
    “Oulai: Sfarsitul circumciziei” este o banda desenata in care este descrisa ceremonia prin care o tanara fata este supusa barbarului ritual, iar peste ani se va opune pentru ca fiica ei sa nu treaca prin aceeasi experienta traumatizanta. In lucrarea “Votez”, artistul Ramon Esono Ebale din Guineea Ecuatoriala sugereaza ca alegerile nu aduc automat imbunatatirea conditiilor de viata.
    Lucrarile artistilor africani sunt importante, iar publicarea lor ii ajuta pe oameni sa inteleaga problemele continentului si ii inspira pe cititori sa actioneze.
    “Am pierdut startul”
    Din pacate, copiii din Romania nu au personaje autohtone cu ajutorul carora sa-si innobileze copilaria. Se ataseaza de Scooby Doo si de fetitele Powerpuff.
    “Noi am pierdut startul”, spune caricaturistul Serban Terente, 48 de ani, cel care publica, din 2001, in fiecare zi, cate un desen sugestiv in Evenimentul zilei. In opinia artistului: “Cred ca epoca de aur a benzii desenate a apus. “Internetul si animatia au distrus banda desenata clasica, dar ofera nenumarate oportunitati artistilor.
    Serban Terente mai crede ca “nu reusim sa performam in acest domeniu pentru ca noi uram rutina. Iar fara capacitatea de a lucra in fiecare zi si de a ne perfectiona nu se poate ajunge la desenarea si impunerea unui personaj”.


    Comentarii
    Dodo Nita (dododnita), 2006-12-26 12:33:49
    In al doilea rind, de ce ne miram ca pustii romani cresc alaturi de personajele occidentale? Ati auzit de Coca Cola? De Mc Donald? de Madonna si Michael Jackson? Spuneti-mi si mie niste produse romanesti sau din oricare alta tara care sa fie mai cunoscute decit cele de mai sus.
    Acelasi lucru se intimpla si cu Spiderman, Superman, X-Man, Oamenii in Negru etc, personaje care nici nu mai sint cunoscute drept personaje de BD ci doar de cinema. Si acest lucru se intimpla deoarece in societatea romaneasca de astazi este mai simplu, si mai ieftin, sa luam produsele de-a gata, in loc sa creem ceva original.
    Daca insa ati cerceta mai bine ati vedea ca si la noi exista personaje celebre de benzi desenate.De exemplu: stiati ca Haplea (imaginat in 1924 de N. Batzaria si Marin Iorda) este un personaj de BD? Ca de auzit sigur ati auzit despre el.Intrebati-va parintii ce stiu de piticul Cipi, de Mac si Cocofifi, de Dan Buzdugan sau de Minitehnicus, personaje care au fermecat copilaria a milioane dintre noi.
    Mai aproape de noi, deschideti ziarul Jurnalul National si descoperiti aventurile duminicale ale lui Clanta, un pusti al zilelor noastre sau revista TV Mania unde Terente deseneaza de mai multi ani stripuri cu TV Man sau ziarul Evenimentul din Iasi unde de 12 ani apar zilnic stripuri cu Oscar, un catel inventat de Viorel PIrligras din Craiova. Si exemplele pot continua.
    Va stau la dispozitie la e-mailul comunicat cu mai multe informatii, si chiar va pot trimite Istoria benzii desenate din Romania sau Dictionarul Benzii Desenate din Romania (cu 200 de autori selectati, daca va intereseaza.
    De o suta de ani apar benzi desenate in Romania insa ele se confrunta cu aceleasi probleme editoriale, sau de imagine si mai ales de necunoastere, ca si literatura beletristica romaneasca.
    Dodo Nita
    Presedintele Asociatiei Bedefililor din Romania

    Adi
    BD-ul e arta inainte de industrie . industria este mijlocul ce face posibila banda desenata.
    Arta nu trebuie sa placa la toti…arta intotdeauna a fost apanajul cunoscatorilor
    Cine n-a cunoscut banda desenata are o lacuna de cultura generala…

    http://www.evz.ro/comment.php?artid=285543&commentid=343612
    Un articol in care apare Terente exprimadu-se altfel decat il aflam zilnic in EZ. Un articol si altfel interesant.
    Cliseele insa incep sa apara…

    #525 Răspunde
    Cristina
    Participant

    Ma iei asa, la cafea, nedezmeticita, cu subiecte înfierbântate, nu se cade, peste poate! Nu raspund de calitatea scriselor, mai devreme de o ora.
    De-acord cu sublinierea

    “Ceea ce lipseste cu adevarat pentru a avea o industrie a benzii desenate in Romania sunt editorii care pot administra o lucrare, o pot promova si vinde”, spune Serban Terente, caricaturistul cotidianului Evenimentul zilei.

    Ca rejoint un pic ce balbajeam si eu mai sus, apropo de marketing si ca, nu autorii, ci agenti publicitari, dar si critici influenti care sa dea un label, sa certifice oarecum stilul lucrarilor, ar trebui sa se ocupe de promovare.
    Imaginea e populara în România si avem baze destul de solide. Poate cu imaginatia stam mai prost. E pacat ca filonul absurd nu se dezvolta si în banda desenata.
    Exemplele date, Satrapi, Spiegelman, Sacco sunt, narativ, opere de tip jurnal sau bildungsroman ai au carura militanta, sociala. Ma mir, de fapt, pas du tout, ca urbanul român, nu a produs nimic în stilul asta.
    Common, comparatia nu prea se tine pe picioare. Artisti africani, ok, dar în sistemul editorial din America, cea mai mare industrie, si care publica di tate, creatoarea romanului grafic, a stripului, si care nu e responsabila numai de Marvel, DC Comics, ci si de Mad Magazine sau Fantagraphics.
    Mi se pare cam târziu si nu îndeajuns de devreme, sa intram în ditiramba: capitalismul ne-a po-luat mintile, aracan de noi.
    Si stripul nu trebuie sa moara, au contraire, cred ca prin strip ne putem ascuti mintile, fiindca e modalitatea cea mai eficace de-a înfige piuneze în realitate.

    Pe mai târziu, când ma mai descetosesc la creier.
    I’ll be back with a vengeance.

Vizualizare 15 articole - 31 la 45 (din 83 în total)
Răspunde la: Răspuns #522 în Banda Desenata/Comics
Informația ta: