BILAL

  • Acest subiect are 48 de răspunsuri, 4 opinii și a fost actualizat ultima dată acum 2 ani, 10 luni de _Maxim.
Vizualizare 15 articole - 1 la 15 (din 49 în total)
  • Autor
    Mesaje
  • #348 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Este un autor de benzi desenate cunoscut si are fani in Romania. Ii dedicam acest subiect.
    Un prim link (film)
    http://www.france5.fr/bd/index.php?page=bd-bande-dessinee-videos&id_document=612

    #4345 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    se incearca o discutie despre Bilal (“Immortel”) si aici
    http://www.visualart.ro/forum/showthread.php?p=263464#post263464

    Eu ziceam ca…
    Filmul, intr-adevar, a suferit multe schimbari. Film cu actori (ca si celelalte), animatie, 3D…
    Unora nu le-au placut personajele 3D. Am auzit asta si de curand si m-am intrebat eu de ce totusi acceptam faptul ca unele aparitii 3D erau ireale, neverosimile…Si mi-am zis “Hei, esti in lumea lui Bilal! Helloo…!” Si mai mult decat atat: “Interesant! Acele personaje chiar nu sunt ce acele personaje din carne si oase, ci sunt personaje care vin, ca atatea alte personaje ciudate din povestle lui de …” M-am gandit chiar la filmele in care personajele “umane” interactioneaza cu personaje animate, dar care vin dintr-o lume, la fel cinematografica, bine definita, Looney Toons de ex.!…
    Sigur nu este un film pentru marele public!
    In niciun caz pentru cei care stramba din nas la defectele speciale 3D

    Senzatia de indepartare de la trilogia BD e data in primul rand de strategia de marketing: (de)plasarea actiunii in State si de-aici ………
    In “Monstrul”, ar fi o impietate, daca nu chiar o imposibilitate Si nu cred ca va mai folosi personaje digitale inafara de…”monstru” – care, pe mine ma duce cu gandul la o ebosha a cestuia din Partie de chasse! Mai tii minte dihania aia (tot) rosie care simboliza comunismul (sovietic)?

    Grafismul lui devine tot mai…pictural.
    Bilal poate fi liber in sfarsit

    Eu as vrea sa aflu cum ati fi vazut voi Immortel si cum ar fi un film dupa ultima serie (tetralogie)…
    Faptul ca din punct de vedere cinematografic, Bunker, Tycho si Immortel, filmele elevului Enes Bilalovici (dupa catalog) sunt stangace, este evident.

    [Sunt mai atras de entertainment straight, mai simplu si mai clar]
    Mie nu mi-a placut ca realizare cinematografica. Filmele lui Bilal ma intereseaza ca si alunecare dinspre BD; este o experienta “confortabila” in care ma pun in starea autorului BD care face in cele din urma FILM – ceea ce facea deja, “constrans” de mijloacele grafice.
    (“confortabila” pentru unul care nu a facut nici BD asa cum a dorit, ca sa nu mai zica de filmul pe care-l visa!!)
    In acelasi timp, bedelele lui sparg “tiparele”, devin picturale, grafismul lui dand semne de o fluiditate umorala si de o zbatere de iesire (d)in lume… de “libertate”, cum ziceam. Sunt “stangacii” peste tot. Nu numai in filme, si in albume. Pentru “ciudatii” care-i vad lucrarile in continuare, nu astea conteaza. Nu mai conteaza.

    “Al 5-lea element” vine tot din bedeaua europeana si are vedete americane, dar tot e “plictisitor”.

    NOTA:
    In tetralogia “Monstrului” obsesia razboiului care a sfasiat federatia iugoslava urzeste totul. E mai mult statement dezarticulat decat entertainment straight. Bilal vine cu un chinuitor (toxic-halucinant) mesaj de uitare a unor culpabilitati endemice…

    #4346 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Stiri din Serbia si despre Bilal posteaza Acle aici:
    http://www.visualart.ro/forum/showthread.php?p=268018#post268018

    #4347 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Stiri din Serbia si despre Bilal, Axle posteaza aici:
    http://www.visualart.ro/forum/showthread.php?p=268018#post268018

    #4348 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    C’est le 7 octobre 1951 qu’Enki (diminutif de Enes) Bilal voit le jour a Belgrade en ex-Yougoslavie, six ans apres la fin de la guerre.
    Pe 7 octombrie 1951, Enki (diminutiv de la Enes) Bilal [si nu Bilalovic, cum mai apare pe ici pe colo], se naste la Belgrad in fosta Iugoslavie, la sase ani de la sfarsitul razboiului.

    D’un pere Yougoslave (qui n’était autre que l’ancien tailleur du Maréchal Tito) et d’une mere Tcheque, le petit Bilal passera dix ans de sa vie dans ce pays meurtri. Il jouera meme dans un film basé sur une course-poursuite entre deux bandes rivales d’enfants et ou son personnage dessinait a la craie sur les trottoirs.
    Din tata iugoslav (croitorul maresalului Tito) si din mama ceha, micul Bilala va petrece zece ani din viata lui in aceasta tara… Va juca chiar intr-un film cu o cursa intre dau bande rivale de copii, iar personajul sau desena cu creta pe trotoar.

    En 1960, il annonce a son institutrice qu’il va rejoindre son pere a Paris alors que le régime en place interdisait, alors, aux familles yougoslaves de s’exiler. L’administration se met d’ailleurs a suspecter son pere qui n’était pas rentré de France depuis longtemps. Heureusement, l’institutrice est intéressée par l’appartement des Bilal; et c’est son mari, occupant un poste important, qui permet d’accélérer le départ du reste de la famille.
    In 1960, o anunta pe invatatoare ca se duce la tatal sau de la Paris, intr-o vreme cand regimul interzicea familiilor iugoslave sa se exileze. Administratia incepuse deja sa-l suspecteze pe tatal lui care nu se mai intorsese din Franta de mult vreme. Din fericire, invatatoarea este interesata de apartamentul Bilalilor; astfel, sotul ei, care ocupa un post important, care permitea accelerarea plecarii restului familiei.

    “Mes premiers rapports avec le dessin ont été encouragés par mes parents et puis c’est devenu une espece de drogue de l’enfance: je dessinais encore et toujours… Quand je suis arrivé a Paris, j’ai du apprendre le français et le dessin m’a permis de devenir, tres vite, le premier de sa classe! Je pouvais enfin m’exprimer via ce moyen d’expression qu’est la bande dessinée: je découvrais Spirou, Tintin, Pilote et je revais d’en faire mon métier…”
    “Primele mele raporturi cu desenul au fost incurajate de parinti si apoi a devenit ca un fel de drog al copilariei: desenam intruna… Cand am ajuns la Paris, a trebuit sa invat franceza si desenul mi-a permis curand sa devin primul din clasa! Puteam in sfarsit sa ma exprim prin acest mijloc de expresie care este banda desenata: descoperam Spirou, Tintin, Pilote si visam sa am aceasta meserie…”

    ”J’ai suivi, pendant exactement trois mois, les cours des Beaux-Arts a Paris! Je les ai quittés pour travailler a Pilote, car des 1971, j’avais proposé des caricatures d’hommes politiques de l’époque a la rédaction et, apres, j’y publiais ma premiere bande dessinée: “L’appel des étoiles”
    Cet apprentissage aux Beaux-Arts ne m’a pas servi a grand-chose car j’avais déja tout appris avant, de façon autodidacte, en regardant les œuvres de grands dessinateurs publiés dans mes magazines de prédilection. Et puis, le travail et la passion ont fait que je me suis mis a progresser sans trop m’en rendre compte. Ce qui ne m’avait surtout pas plu a ce moment-la (peut-etre que cela a changé depuis), c’est cette espece d’admiration qu’avaient les enseignants et les éleves pour des productions extremement médiocres et prétentieuses…”
    “Am urmat, timp de exact trei luni, cursurile de Arte Frumoase la Paris! Le-am parasit pentru a lucra la Pilote, daci in 1971, propusesem caricaturi de oameni politici ai epocii redactiei si, mai apoi, puiblicam acolo prima mea banda desenata: “Chemarea stelelor”. Ce invatasem la academie nu mi-a folosit la mare lucru fiindca invatasem totul mai inainte, in mod autodidact, privind lucrarile marilor desenatori publicati in resvistele mele preferate. Si-apoi, munca si pasiunea au facut ca eu sa progresez fara sa-mi prea dau seama. Ceea ce mi-a placut cel mai mult in acel moment (poate ca s-a schimbat intre timp) este acel soi de admiratie pe care o aveau profesorii si elevii fata de niste productii mediocre si pretentioase…”

    http://www.bdselection.com/php/index.php?rub=page_dos&id_dossier=259

    #4349 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    …Nu autorul, ci personajele lui, fireste.
    Olivia Courtin pune in scena “Bleu Sang”, dupa titlul unui album de Bilala, dar inspirandu-se si din trilogia Nikopol si din filmul Immortel.
    Teatru desenat??
    Une expérience osée, inédite meme, puisque jamais une oeuvre de l’artiste n’avait encore inspiré un metteur en scene. La piece se jouera pour la premiere fois le 12 novembre au théâtre de la Verriere.

    L’histoire est dense. Dans un Paris futuriste, tenu d’une main de fer par un dictateur, se melent les destins d’Alcide Nikopol, résistant qui sort d’une longue hibernation, du dieu Horus qui se veut immortel, et de Jill Bioskop, “femme aux cheveux bleus”, journaliste pourLibération. Riche et complexe, la trame, qui ne se résume que difficilement, a immédiatement séduit Olivia Courtin. La trilogie Nikopol a été un véritable coup de coeur. Avec Bleu Sang, piece originale voulue comme une réinvention de l’univers bilalien, Olivia Courtin désirait “faire plus que simplement adapter la bande dessinée”.

    A la lecture des oeuvres futuristes d’Enki Bilal, un projet se forme, qu’Olivia Courtin qualifie de “théâtre dessiné”. L’association du théâtre et de la bande dessinée lui est apparue comme une évidence. Dans la trame narrative, Horus prend possession des corps, se sert des humains comme de marionnettes, et Olivia Courtin y a vu une référence a la machinerie du théâtre. Sur scene, on observe un enchevetrement de cases blanches, l’une dessinée au sol, d’autres matérialisées par de grands carrés de toile, qui figurent une planche de bande dessinée.

    “Quand les spectateurs entreront dans la salle, j’ai envie qu’ils se sentent comme dans une BD”, commente la metteuse en scene. Un concept étonnant, novateur, qui allie un jeu tres chorégraphique a des projections vidéo et a une création sonore foisonnante. Une esthétique Ala Bilal, maître d’un univers froid et métallique.
    http://www.lavoixdunord.fr/Locales/Lille/actualite/Autour_de_Lille/Lille_Quartiers/2008/11/07/article_l-oeuvre-d-enki-bilal-au-theatre-le-defi.shtml

    Tot aici si un articol despre o tanara artista din Romania, Ramona Poenaru, studenta la Studio national d’art contemporain…

    #4350 Răspunde
    Cristina
    Participant

    Non, mais…
    Puis quoi alors, de l’écriture et de la musique en direct, avec des capteurs de son, de la vidéo en live avec des gros-plans des acteurs, des installations, des constructions gigantesques?
    Un cheval , puis des voitures et des télés qui tombent…
    C’est vrai que ce serait du jamais vu…

    J’en connais plus d’un qui veulent re-adapter Matrix sur les planches…
    C’est vraiment la fin du théâtre !
    A bas les artistes! Qu’ils crevent ! Vivent les machines !

    #4351 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    pour l’amour (du jamais vu), rien n’est interdit

    #4352 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    … la FESTIVAL DE LA BANDE DESSINEE ET AUTRES ARTS ASSOCIES, 24 martie-25 aprilie 2009, Aix en Provence

    1 Sambata 4 aprilie, ora 15: Despre baletul “Romeo si Julieta” de Angelin Preljocaj., la care a colaborat cu decoruri si costume.

    2 Sambata 4 aprilie, ora 19: Prezentarea filmului sau “Cinemontre”, o creatie de un gen nou care amesteca imaginile 3D cu actori reali, preluate din filmele precedente – Bunker Palace Hotel, Tykho Moon si Immortel ad vitam.
    Colajul aceste este insotit de banda sonora a lui Goran Vejvoda caer este realizata printr-un proces de deconstructie-reconstructie ale benzilor originale, ale dialogurilor si ambiantelor sonore.

    http://www.bd-aix.com/2009/festival2009.php

    #4353 Răspunde
    _Maxim
    Participant
    #4354 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Enki Bilal: “J’ai écrit un western aquatique post-apocalyptique”
    “Am scris un western acvatic post-apocaliptic.”

    “l faut etre conscient du mal que, au cours du XXe siecle, on a fait a cette planete”, explique Enki Bilal. “Aujourd’hui, il est normal qu’elle pousse un coup de sang et qu’elle se révolte”. Invité du Monde des livres sur LCI, jeudi 5 mars, le dessinateur de BD et cinéaste – il est l’auteur de trois longs métrages – commente son dernier album, Animal’z, paru chez Casterman.
    Trebuie sa fim constienti de raul pe care, in cursul secolului XX, l-am facut acestei plaente, explica Enki Bilal. Astazi, este normal ca ea sa sa-nfurie si sa se revolte.
    Invitat al Le Monde des livres pe LCI, joi 5 martie, desenatorul de BD si cineast – este autorul a trei lung-metraje – comenteaza unltimul sau album, Animal’z, aparut la Casterman.

    “On ne parle meme plus de la catastrophe écologique, dit-il. On est apres l’apocalypse. Dans un monde hybride oul’homme et l’animal, qui se partagent cette planete depuis le début, vont avoir besoin l’un de l’autre. C’est leur survie qui est en cause”.
    Nici nu mai vorbim de castastrofa ecologica, spune el. Suntem dupa apocalipsa. Intr-o lume hibrida unde omul si animalul, care-si impart aceasta planeta de la inceput, vor avea nevoie unul de celalalt. De asta depinde supravietuirea lor.

    Dans cet album qu’il qualifie de “western aquatique post-apocalyptique”, Bilal revient, apres la série du Monstre, a une technique de dessin. Il parle de Belgrade ouil est né et ouil a découvert le cinéma. “Les seuls films que l’on pouvait voir, dans cette “dictature soft” qui régnait a Belgrade dans les 1950 étaient des westerns américains (avec John Wayne, Gregory Peck, Burt Lancaster…). C’est de la qu’est venu mon plaisir du dessin”.
    In acest album pe care-l califica drept “western acvatic post-apocaliptic”, Bilal revine, dupa seria Monstrului, la o tehnica a desenului. El vorbeste de Belgrad unde s-a nascut si unde a descoperit cinema-ul.
    Singurele filme pe care le puteam vedea, in acea “dictatura soft” care domnea la Belgrad in anii 1950 erau westernurile americane (cu John Wayne, Gregory Peck, Burt Lancaster…). De aici a venit placerea mea de a desena.

    Arrivé a Paris en 1961, il découvrira la BD francophone et la littérature, et fera une rencontre déterminante avec René Goscinny qui, en l’encourageant a persévérer, lui mettra indirectement le pied a l’étrier chez Pilote.
    Sosit la Paris in 1961, el descopera BD francofona si literatura si va avea o intalnire hotaratoare cu René Goscinny, cel care, incurajandu-l sa persevereze, ii va face intrarea la Pilote.

    Aujourd’hui, Bilal voit comme une consécration que la BD, “cet art hybride et transversal qui se nourrit de littérature, de cinéma, de photo, de peinture…”, entre au Louvre.
    Astazi, Bilal vede ca o consacrare a Benzii desenate, “aceasta arta hibrida si transversala care se hraneste cu literatura, cinema, fotografie, pictura”, intrarea ei la Louvre.

    video integral, aici:
    http://www.wat.tv/video/enki-billal-est-invite-monde-1b06z_16vy8_.html

    #4355 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Cu Animal’Z trece de la pictura la desen. La desenul pur, in creion.
    Inca un “Bilal” care trebuie vazut.

    In asteptarea acestui album, putem rasfoi Trilogia Nikpol intr-un singur volum, “La Trilogie Nikopol” (La Foire aux Immortels – 1980, la Femme piege – 1986 si Froid Equateur – 1992), in 184 de pagini la 24 Euro.

    #4356 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    195.000 de rezultate pentru “ANIMAL’Z” 😯

    BDGEST’
    Noua lume a lui Enki Bilal:
    In aceasta lume despre care nu prea stim daca este emanatia unei povesti paralele sau o simpla relatare a viitorului nostru, dereglarea climatica s-a generalizat brusc. Catastrofa are un nume: Coup de Sang, CONGESTIA. Pe planeta devastata, martirizata, apa potabila a devenit deodata o comoara, iar supravietuirea individuala obsesia fiecaruia. De-acum, transporturile sunt rare si periculoase, comunicatiile aleatorii. Doar cativa Eldorado izolate, refugii protejate prin pozitia lor geografica speciala, au reusit sa pastreze o oarecare ordine sociala. Acolo nu se poate ajunge de cat pe mare, care e imensa; unicul mediu natural, poate, care mai pastreaza o oarecare sansa de a continua in aceste timpuri de incertitudine absoluta… Aceste e decorul, fascinant, care serveste drept cadru lui Animal’z, noua poveste futurista a lui Enki Bilal. Derutanta, surprinzatoare, pasionanta: one-shot de o suta de pagini…

    #4357 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Benjamin Roure

    O asteptam cu o anumita febrilitate. Trebuie sa recunoastem. O noua carte de Enki Bilal e ceva rar si ne intrebam ce-ar mai putea sa ne mai ofere dupa frumoasa dar si istovitoare Tetralogie a Monstrului. Constatarea e tosui simpla: cu Animal’z, Enki Bilal a produs o noua capodopera.
    …Specia umana este la o cotitura, dezvoltarea stiintei permitand unora sa se modifice, sa-si hibrideze genomul cu cel al animalelor. Bine-ati venit intr-o lume care nu mai seamana cu a noastra. Sau nu chiar…

    Din punct de vedere al grafismului, autorul Trilogiei Nikopol prefera imaginile mari si cadrajele cinematografice, punandu-si astfel in scena personajele in frumoase decoruri parasite si inghetate. Nu mai e pictura, doar creion pe hartie gri-bleu, pentru un efect deopotriva rece si organic, desavarsit. Barbatii si femeile sunt astfel considerabil mai mult pusi in evidenta, iar Animal’z se poate citi ca o culegere de protrete de oameni derivand spre un viitor improbabil, dar care nu este neaparat infernul anuntat.
    In acest album apocaliptic, Enki Bilal inainteaza pe un teren de science-fiction documentat si pasionant. Dincolo de canavaua de catastrofa ecologica, ceea ce fascineaza sunt ipotezele genetice din jurul unei noi evolutii a speciei umane, care si-ar gasi salvare pe o cale mai animala.
    Ideea ingrijoreaza, dar este asa de najestuos tratata aici, incat SF-ul devine poezie. Autorul reviziteaza de asemenea westernul cu personakele sale de duelisti-filosofi, calarind spre o sinucidere grandilocventa si metaforica. Enki Bilal rastoarna genurile si da o viziune a unei lumi care se ineaca. Isi aproprie prezentul, il interogheaza, il sfarma, il viseaza poate, si produce o banda desenata originala despre viitor. Magistral.

    http://www.bodoi.info/critiques/2009-03-13/animalz/13417

    http://www.europe1.fr/Decouverte/Talents-et-personnalite/Litterature/Animal-z-le-nouvel-album-d-Enki-Bilal/(gid)/208898

    Bilal : Animal’Z, une fable écolo…magique http://www.m6info.fr/m6info/culture-et-personnalites/bilal–animalz-une-fable-ecolomagique/article.jsp?id=ri2_885627&cid=awl_787239

    #4358 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Mikael Demets

    Niciun reper, nicio logica. Ravasit de o catastrofa ambientala, universul inghetat imaginat de Enki Bilal a devenit ostil. O lume pe calea pierzaniei, unde “pana si deznadejdea striga dupa ajutor”. Fiecare pentru el, trebuie sa supravietuim. In acest album construit ca un western, creatorul Trilogiei Nikopol deformeaza codurile genului pentru a propune o relectura post-apocaliptica suprinzatoare, pastrand disperarea majestuoasa a filmelor lui Sergio Leone. Un om-delfin, cow-by-i care citeaza intruna, tovarasi canibali, o domnita cu aptitudini inzecite, Bilal pune in scena personaje improbabile, care urmaresc un scop comun: supravietuirea. Mult mai neprecizata decat o simpla fabula ecologista, povestea se-mbraca intr-o usoara nebunie, in care umorul da tarcoale, Anumite dialoguri laconice cu accente beckettiene dau impresia ca autorul se distreaza cu cititorul, incercand sa-l convinga de realismul ideilor sale delirante. Aceasta panza de fond, a temei viitorului si hibridarii, care a strabatut opera lui, gaseste aici o noua dimensiune, mai poetica. Recapatandu-si suflul, dupa tetralogia “Monstrului”, Bilal isi ostoieste pofta de desen. In intregime realizat in creion negru si pastel, cu accente de alb si rosu aprins, albumul inseamna o intoarcere la o tehnica primitiva mai spontana, case confera planselor o prezenta cetoasa, cenusie, minerala, in perfecta adecvare cu universul maritim al acestui “Animal’z” crepuscular. Intre amaraciune si lejeritate.

    http://www.evene.fr/livres/livre/enki-bilal-animal-z-39421.php

    http://canardbd.20minutes-blogs.fr/archive/2009/03/12/bilal-animal-z.html

    http://videos.france5.fr/video/iLyROoafJUfI.html

Vizualizare 15 articole - 1 la 15 (din 49 în total)
Răspunde la: Răspuns #4355 în BILAL
Informația ta: