FITI IN CARTI!

  • Acest subiect are 145 de răspunsuri, 11 opinii și a fost actualizat ultima dată acum 2 ore, 34 de minute de younggk60.
Vizualizare 11 articole - 136 la 146 (din 146 în total)
  • Autor
    Mesaje
  • #1733 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    INTRE MUZEU SI LABORATOR VIRTUAL

    “In absenta unei viziuni tolerante si pluraliste, istoricii autohtoni isi fac meseria cu strictetea colhoznicului pornit sa masoare parcela vecinului. Adepti convinsi ai ‘colectivizarii’ fortate a literaturii, ei o aplica delimitand o inatacabila proprietate critica asupra ‘valorilor’ admise prin confiscare si consacrate prin mumificare.” (pagina 121)

    Sarim peste ignorarea benzii desenate ca (sub-para-)literatura de catre criticii si istoricii literari, pledoarii, nominalizari, ierarhizari, la capitolul

    TEHNOCULTURA. EVOLUTIE SI IMPACT

    unde Ion Manolescu defineste postmodernismul romanesc original (inconsistent) si postmodenitatea romaneasca (absenta), consistenta insasi…

    “Atat postmodernitatea (etapa civilizatoare marcata prin evolutia societatii capitaliste catre o economie postindustriala, cibernetica si digitala), cat si postmodernismul (dominanta culturala hibrida, relativa si indetreminat a celei de a doua jumatati a secolulului 20) sunt dependente de un flux principa al istoriei ideilor: transdisciplinaritatea…” (pagina 203)

    Transdisciplinaritate, da, cum sa nu, avem!
    Si la urma urmei… Las’ca merge si fara!

    “…In interiorul fenomenului, cultura devine o parte a tehnologiei, iar tehnologia isi elaboreaza propria cultura. Metode, instrumente, procedee, sisteme de referinta sau unitati de masura apartinand unuia dintre domenii sunt imprumutate celulilalt, pentru a imbogati si diversifica rezultateele creatiei si cercetarii. Interfatarea celor doua arii aparent incompatibile este sinonima cu aparitia unei paradigme pe cre teoreticienii o numesc tehnoculturala.” (p.203)

    Aceasta carte vorbeste despre defazarea romaneasca in toate cele. Avem cu ce, dar n-avem unde; avem unde, nu mai avem cu cine… dar noi ii dam inainte cu tupeu!

    Lectura cartii “Benzile desenate si canonul postmodern” de Ion Manolescu, pentru mine, pe firul inrosit al unui protestantism cultural, se opreste aici:

    “In Romania, cercetarea tehnoculturala institutionalizata lipseste in totalitate. Trecerea societatii romanesti a anilor ’80 prin etapa nefericita a unui ‘postmodernism fara postmodernitate’ (Sorin Alexandrescu, Mircea Martin) este una dintre explicatiile posibile ale acestei absente. Alte explicatie ar tine de incapacitatea sau refuzul adaptarii societatii romanesti postdecembriste la economia capitalista cibernetica si digitala. In ambele cazuri, dezinteresul public si lipsa de vointa sistemica indeparteaza Romania de principalul motor cultural si civilizatoriu al globalismului.”
    (pagina 204)

    #1734 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    “The OCCULTIST” nr. 2 a aparut!
    Este o stire pentru noi pentru ca Victor Drujiniu este autorul creionajului
    http://druje.deviantart.com/
    Hi guys,

    Just wanted to let you all know that the 2nd issue of my mini-series, published by Dark Horse, is out. I don’t know the release date, yesterday I received my comps, so it’s safe to assume the book has hit the shelves. Go out and buy it, as it looks great; Andrew Dalhouse did a wonderful job on colors, bringing it to the next level. And for those who might have missed issue #1, get it and read the whole thing, cause it’s an entertaining story, masterfully written by Tim Seely.

    Hope you guys will look it up! Here’s the link to the preview, maybe this’ll convince you: http://www.darkhorse.com/Comics/Previews/18-844?page=0

    Regards,
    Victor

    N-am citit pana acum, dar observ in plansa de mai sus localizarea in Bucuresti.
    Poate ca sunt si scene din Timisoara printr-unul din volume…?

    Alte stiri, despre Matei Branea, aparut intr-o compilatie europeano-asiatica Lingua Comica Reloaded, blogul fratilor Popescu, gasiti pe http://www.salonbd.ro

    #1735 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Hi everyone. II will be attending the London Super Comic Con, between Feb 25-26 http://www.londonsupercomicconvention.com/guests/ . I will be sketching, so I hope to meet those interested, there. Looking fwd to the experience!

    Victor Drujiniu
    A Romanian comic book artist, who started in in 2008, collaborating with Zenescope on their Tales from Wonderland series, pencilling Alice One-Shot and The Mad Hatter II. as well as issue #30 of their popular series Grimm Fairy Tales and their critically acclaimed mini-series The Waking . Landing in Dark Horse’s yard, he worked on the Predators official movie adaptation in 2010 and then the one-shot The Occultist , as well as The Occultist mini-series due out now. He also worked for Marvel on the Incredible Hulk back-up story in issue #617

    #1736 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Dupa “Maniaque BD”, albumul de absolvire 8) a clubului BD “Manique BD” condus de Florin Petcu (EnGraps)in cadrul Alliance francaise din Constanta http://dreamworld.synhodicart.net/forum/viewtopic.php?t=336 acum avem si pe cel al clubului BD de la Cluj, oh, joie! strans in jurul lui Adrian Barbu (Graphite) la Centrul Cultural German, de data asta, oh, Freude!
    URBAN COMICS (made in Cluj)

    Freude ❓

    #1737 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    FITI IN CARTI…dar nu oricum!

    “Vocile” din BD s-au diversificat.
    “Critica” BD nu mai este bipolara.
    Sunt voci noi, pentru generatia noua.
    Cu toata experienta celor “vechi”, care poate fi si un handicap pentru comunicarea cu noua generatie, aceste voci tinere sunt tot mai prezente si, implacabil, au si viitor.

    Eu nu am facut cronica de intampinare si de complezenta; am analizat aparitiile BD, atat cele editoriale si virtuale, cat si cele ale unor persoane in context BD, care s-au exprimat in scris, facand eu lucrul cel mai de folos, dupa mine: “criticand”.
    Devenisem un om rau al bunei “benzi desenate romanesti”…

    Din fericire, gangureala noii generatii de critici de la inceput de secol a evoluat in exprimari complexe, logice, echilibrate…

    In privinta albumului BD “Cartea lui George”, o aparitie “Hardcomics”, care in ciuda tematizarii, tot un talmes-balmes este, am evidentiat fapte si reactii iesite din comun.
    Nu am facut o cronica a acestui amalgam editat de asa-zisa singura publicatie a “benzii desenate romanesti”, pentru ca as fi fost plasat ca reactionar, dogmatic, invechit etc intr-un grup de care m-am delimitat demult si de multe ori.

    Una din noile voci, Alin Rautoiu, deja stigmatizata si in acelasi timp delimitata (auto)ironic de partizanate, graieste despre acest album.
    Tarziu, iata, dar, uf, mai bine mai tarziu decat niciodata.
    Il reiau aici integral:

    Profesionalismul înseamnă aderarea la un set de reguli și practici comune al căror scop este în principiu creșterea eficienței realizării unui produs sau în oferirea unui serviciu. Problema apare atunci când respectivele practici se formalizează excesiv, se birocratizează, ceea ce face ca profesioniștii să devină interschimbabili, iar profesia, mai ales din punctul lor de vedere, să-și schimbe punctul focal de pe rezultatul final, ceea ce i se oferă clientului, către completarea unor detalii diminutive.

    Ce vreau eu să spun, nu este că în mainstream lucrează profesioniști, iar în alternativă amatori sau profesioniști proști. Exceptând ramuri foarte îndepărtate ale alternativei/independenței/avangardei majoritatea reprezentanților artelor comerciale fac un act de comerț(duh!) și respectă o serie de rigori. Chiar și în afara mainstreamului se fac lucruri ”pentru că așa se fac”; exceptând atunci când nu. Nu, diferența dintre mainstream și restul este tocmai acea generalizare și fosilizare a rigorilor; iar diferența dintre profesionalism și amatorism este înțelegerea motivului pentru care ele există și respectarea lor când este necesar.

    Acum, să văd cum o să fac introducerea asta relevantă pentru Cartea lui George, o antologie de benzi desenate românești publicată de Hardcomics și îngrijită de librăria Jumătatea plină; de asemenea pare să fi stârnit câteva controverse, dar nu mă bag aici. Motivul central al albumului este George, a cărui viață și genealogie este ilustrată de cei douăzeci de artiști ale căror lucrări compun colecția. Nu este un volum memorialistic în vâna lui Epileptic, Persepolis sau Blankets. Narațiunea nu este una continuă. Nici nu este una singură, la fel cum nici George nu este unic ci caleidoscopic.

    Se punctează momente cheie din viața fiecărei persoane, dar nu într-un mod care să universalizeze trăirile, ci să le facă specifice. George nu este un Ion, nu este un arhetip, este un individ. Cu riscul de bate o idee până în pământ, el este de fapt douăzeci de indivizi, fiecare privind viața printr-o altă prismă, dintr-un alt unghi, cu lentile de alte culori și dioptrii. Prin modul cum este structurată și compusă se opune ideii de conformare, artistică sau socială, și este o inversare isteață a clișeului personajului cu nume comun care-i tipul omului de zi cu zi. Povestea existenței este una banală; cu toții copilărim, avem bunici, ne pierdem, avem dependențe, ne îndrăgostim și într-un final murim. Ceea ce diferă enorm este cum percepem și relatăm fiecare eveniment. Aparent unii sunt pretențioși rău în ultima privință.

    Ileana Surducan începe cartea cu o poveste viu colorată despre copilărie și imaginație în care orașul ce va fi important în benzile următoare, este creat în urma unui joc cu un monstru murdar și adorabil; se încheie potrivit cu o posibilă referință la Pisica Spelată, începutul benzii românești fiind suprapus pe începutul antologiei. Maria Surducan pune capăt colecției cu o poveste în care căderea rețelei de telefonie mobilă și RDSului anticipează sfârșitul lumii. Toate inconveniențele traiului citadin capătă valențe apocaliptice și mitologice; morții învie să-și recupereze apartamentele moștenite de urmași, metroul se închide din cauza potopului, iar eroul nostru stă să cadă de pe marginea lumii împreună cu vecina de deasupra.

    Cele două ar putea foarte bine să închidă aproape orice fel de meta-narațiune. Funcționează bine ca benzi desenate și ca povești de sine stătătoare, păstrând o coerență tematică, dar și marcând o evoluție. Copilăria lui George este ilustrată fără panouri conturate,e plină de linii curbe, ondulate și culori calde, în timp ce Moartea lui George își închide personajele în panouri, uneori minuscule, paleta aleasă este mai rece, mai urâtă chiar, fără a-și pierde din estetică, iar toată liniatura este frântă. Însă stilul general al niciuneia nu este deosebit de agresiv sau distanțat de concepte evidente ale benzii desenate, astfel încât pot introduce și scoate cititorul în operă, fără a-l șoca.

    Acum, pentru mine, problema acestui album este amestecul de profesionalism și amatorism, aspirația către forme noi ale benzii desenate și către cele mai osificate, aproape banalizate. Se produc uneori frânturi care anulează impulsul și coerența volumului; narațiunea nu numai că pierde și puținul sens pe care îl acumulează, dar apar discordanțe tonale, diferențe în viziunea artistică care cu greu pot fi reconciliate. Iar asta se întâmplă cu atât mai mult când banda care cauzează una din aceste franje este una dintre cele mai competente din volum. Bunica lui George nu poate fi ignorată și trecută cu vederea pentru că este unul dintre cele mai bune exemple de narațiune secvențială și demonstrează ceea ce-i mișto la banda mainstream. Cu toate astea, e dubios că Tamba, în al cărui ADN artistic pot fi regăsiți Toth, Caniff, Pratt și Mignola este pus alături de artiști care nu aduc nimic din benzi desenate ci din street-art, design grafic, colaj, fotografie, poate animație și care vor prea puțin să producă povești compacte, cu un fir narativ riguros și personaje discrete, ci să se exprime și să experimenteze, chiar și atunci când nu au mare lucru de spus și o fac lipsit de (auto)ironie și savoare.

    Cacofonia pare să fie mai mică când e vorba de cele realizate de oameni mai puțin competenți, dar purtând la fel de mult din influența unui stabiliment bedefil sau al altuia. Poate și fiindcă păstrează elemente, fie ele doar de decor, comune cu restul volumului. Sau pentru că nu reușesc să intereseze la fel de puternic cititorul. Oricum, cele care pot să-l atingă le depășesc numeric pe celelalte.

    Preferata mea trebuie să fie George se căsătorește, de Alexandru Ciobotariu și Jean Lorian Sterian. Evenimentul este prezentat economic, cu lirism, aproape cu un pic de abstracție pentru a crea un portret suprarealist al nunții și al iubirii. Din nou și din nou așteptările și preconcepțiile se întorc împotriva cititorului, iar în final împotriva lui George, dar nu pentru a ataca, ci pentru a deschide idei și puncte de vedere noi. George ne spune că vrea să devină actor pentru a juca supereroi. Care supereroi nu există așa cum și-i închipuie George. Apoi, e resemnat din cauză că e doar un bărbat, destinat să facă lucrurile pe care orice om le face. Cum ar fi să se însoare. Iar mireasa lui nu are o frumusețe tradițională. Însă în momentul rostirii jurămintelor cei doi miri își transcend condiția de doar femeie/doar bărbat, contopindu-se, devenind unul și zburând deasupra celorlalți. E un joc al inversării, al depășirii limitelor și ieșirii din cicluri, ilustrat frumos prin linia și creaturile expresive ale lui Ciubotariu. Iar totul fără pretenție sau patetism sau gravitate excesivă.

    Până la urmă defectul acestui album este ambiția prea mare. Motivul fundamental este mult prea specific pentru douăzeci de artiști cu stiluri grafice și narative atât de diferite, iar ce structură și coordonare tematică s-a reușit a fi oferită este de apreciat.

    PS: antologia poate fi citită online, în engleză aici.
    [lectura voit ludica, alienatoare]
    http://www.webcomics.ro/2012/05/04/cartea-lui-george-sau-alin-e-hater-maxim/

    #1738 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Am placerea sa va anunt lansarea unui album BD de Laurentiu Mates, din Ramnicu Sarat, Buzau.
    http://mateslaurentiu.deviantart.com/
    El face parte din “promotia” 😀 Mini Azi de autori de benzi desenate “nouazecisti”, care, ca multi din aceasta generatie, face acum mai mult ilustratie si concept art.

    Ocazia l-a luat cam pe nepregatite: Casa de cultura, Editura RAFET si Primaria au sprijinit aparitia acestui album si lansarea lui cu tot dichisul.
    Timpul era foarte scurt, a trebuit sa adune la un loc episoade mai vechi cu faptele de vitejie ale lui SLADE.

    Albumul este dedicat memoriei lui Jean Giraud “Moebius”… “pentru toate emotiile desenate ale copilariei mele”

    Maine, Jean Giraud ar fi implinit 74 de ani.

    #13351 Răspunde
    Maxim
    Vizitator

    Suntem și noi în cărți, în sfârșit!
    ”AH, BD!” Cartea a ieșit! Lansarea, joi, 4 IULIE la Biblioteca ”Aman” din Craiova.

    #13516 Răspunde
    Marian Mirescu
    Moderator

    AH, BD! o aventură balcanică este un volum de 246 pagini de interviuri, comentarii, eseuri „postate” pe Internet din 2002 până în 2019, perioadă în care m-am aventurat în necunoscutul apropiat: benzile desenate de peste Dunăre. În acelaşi timp, în ţară, „Banda Desenată Românească” este mai bine cunoscută fiind mai puţin disputată:
    …Comics in the Balkans
    BANDA DESENATĂ ca pretext
    Jurnalismul după ureche
    Vorbind singur în desene
    O vitalitate înşelătoare
    Interviu cu un „scriitor BD”
    Rumuni u Srbiji…

    La cerere, vă punem la dispoziţie cartea, cu plata la curier.

    • Acest răspuns a fost modificat acum 4 ani, 7 luni de către Marian Mirescu.
    • Acest răspuns a fost modificat acum 4 ani, 7 luni de către Marian Mirescu.
    #19690 Răspunde
    Marian Mirescu
    Moderator

    Salut!

    Între timp, AH, BD! a devenit serie de albume de benzi desenate și am dezvoltat aici, la Syndicart, și o secțiune de CÂRȚI…frumoase, produse de beletristică și de Arte ale desenului, pe care le promovează acest site.
    În luna septembrie a apărut prima carte de poezie, primul volum dintr-o trilogie a poetului-menestrel Constantin I. Iancu (1959-1987). Cele mai multe poezii din această serie completă au fost scrise în perioada 1982-1984.
    În pregătire este și un volum de proză fantastică și SF.
    „Iancu” va fi în cărți, nu doar în amintirile trecătorilor lui prieteni.
    Așadar… EL VA URMA.

    Colaborăm, de asemenea, cu o nouă editură a unui… vechi editor Daniel Dumitru, prozator și iubitor de…frumos. Roadele acestei reluate colaborări este prima carte de la Cristian Plus Art este volumul colectiv de povestiri fantastice DINCOLO

    #20581 Răspunde
    normanc4
    Vizitator

    New hot project galleries, daily updates
    http://st.clair.hotnatalia.com/?elise
    porn gangbangs sasha grey feet porn burning gundam porn free porn tube crotch xxx lesbian pussy squirts nasty porn

    #21629 Răspunde
    genevaqp2
    Vizitator

    Nude Sex Pics, Sexy Naked Women, Hot Girls Porn
    http://robet.pornbajandas.miaxxx.com/?justine
    teen ha porn mum on son porn free goup porn pics raven simone porn porn nude movie clips

Vizualizare 11 articole - 136 la 146 (din 146 în total)
Răspunde la: Răspuns #1737 în FITI IN CARTI!
Informația ta: