HAC! Harap Alb Continua

Vizualizare 15 articole - 31 la 45 (din 51 în total)
  • Autor
    Mesaje
  • #5472 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Sebi zice:

    Setila pedepseste pe oamenii rai si asta e bine.

    Gerila?… Gerila e mare si puternic de toti ingheata de frica, haha! Eu am vazut ca el arunca gheata pe lucruri si poate sa arunce cu gheata pe orice, nu-i asa?

    #5473 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Una din gorilele Imparatului Rosu

    Are trei ochi…? Oricum mi l-as inchipui, imi pare irezistibil 😆

    Regina Furnicilor…

    …sau mai ales orice altceva: o planturoasa culturista (iar!) agravitonica, cu patru maini, dar numai doua picioare, cu casca, umeriere, soldiere, mansoane metalice si alte aparatori, colanti, capa roasa, harnasamente… uff!

    Am zis “agravitonic”? Daca asta vi se pare complicat, luati de-aici!

    Fanii HAC vor analiza si vor descrie in detaliu principiile propulsatoare si mecanismele ascensionale silentioase la lucru in aceasta pagina.

    Ce face printesa aviara? Primeneste aerul din iatac?

    In camasuta ei de noapte, pentru ce se pregateste ea, ar fi clar. Sa se transforme mai usor in pasare.

    …si, in sfarsit, Zura, alopecica Regina a Apelor, mama lu’ Setila, care i-a fost si tata multa vreme

    #5474 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Ca Gerila e mare si puternic, este si impresia mea. Si un pic infatuat, cu chestia cu inghetarea a ORICE.

    “Gerila minte de ingheata apele”, ziceam eu in gluma.
    Sebi n-are nimic impotriva, ca si cum asta ar fi tot o putere de super-erou. Asta pana cand sa-mi dau seama ca el zicea “Gerila ingheata de minte apele”! Pe moment am crezut ca gresise ordinea cuvintelor. Mi-am revenit din impulsiva mea reglementaritate (…) si m-am aliniat logicii lui Sebi. Asta da, putere de super-erou!
    Pe bune! (elaborasem ceva pe linia asta, dar ma opresc aici, deocamdata, cu expresia asta de convingere Jedi)

    #5475 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Sebi zice si prezice:

    Oamenii cu muschi si tepi pe ei de la Imparatul Rosu sunt ciborgi de la experientele Imparatului Rosu. La capul lor Imparatul savant, ca Frankenstein, mai are de lucru si de-aia aia poarta casti, pe unde ei respira ca pintr-o strecuratoare. Si ei nu-l pazesc pe Imparat, deoarece Imparatul nu are nevoie ca el are multe puteri si inventii deosebite in palatul lui, unde se vad peste tot, plutesc, se transforma, chestii. Super tare, poarta magica de gaura neagra, ca atunci nu aveau teleportare… Acolo vine si Regina Furnicilor care este o insecta Transformer.

    Printesa are un dispozitiv care pulverizeaza in aer un fel de cutie 3D in care ea se face holograma pe care o dirijeaza ea asa cum vrea sa fie vazuta ca o pasare.

    Zura are multa apa si este trista ca nu are putere, deoarece nu stie puterea apelor. Si apa care-i curge din ochi, cand plange, este puternica. Doar barbatii stiu. Stiu si de la tata. Eu n-am vazut pana acum puterea apei din ochii mamei. Asa… Si de-aia copilul are puterea peste ape si stie puterea apei cand creste acolo unde e multa apa, la mama lui, care e si tata lui pentru ca tatal lui a ramas la el, unde nu e apa.
    Si mama e acio…pelica…[alopecica] … cand vine la sedinta cu parintii la scoala.

    #5476 Răspunde
    _Maxim
    Participant


    Cocalar Manga Show-off 1


    Cocalar Cosplay Show-off 2

    Updated DRAGOBETE rules!

    EDIT 2 iunie 2013
    O “gaselnita” de Marketing a editurii “HAC”: Daca vreti sa va “incercati mana” ca scenarist de banda desenata… fie chiar si pentru un cadru sau doua – acum puteti sa o faceti foarte foarte usor: https://www.facebook.com/revistaharapalbcontinua/app_529321160444368

    E asa de usor sa faci pe scenaristul :mrgreen: si pe promotorul.
    Doar cu pretul unui Like.

    #5477 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Am facut o schema a ceea ce vad eu

    Poata ca, daca era mai clar de unde pana unde se deplaseaza grupul, ar fi fost mai clar.

    PS Pe webcomics http://www.webcomics.ro/2013/02/18/revista-presei-11-17-feb-2013/ sunt un “nonfan“… “al revistei, chiar dacă este pasionat de BD-uri, a și băgat niște observații de bun-simț despre noul număr…(…) Noi ne abținem de la comentarii, așteptăm numărul 7, semn că treaba e serioasă și că am înțeles masterplanu’.”

    Eu am 😕 riscat sa “comentez” inainte de vreme, cautand masterplanul. Ce-am gasit, asta va ofer.

    Termenul nu este inexact, ci doar releva usor o nuanta dintr-o stare de lucruri. Non-fan este cineva care nu este cumva, adica fan. Dar ce este fanul?

    Termenul venind din engleza, ne vom rostogoli intr-acolo, spre un dictionar englez dupa mama: 1. dependent, subjugat, entuziast, 2. suporter sau adept; 3. amirator, persoana care stimeaza in mod deosebit… fara sinonimele afective extreme.

    N.B. Termenul este bine folosit: eu nu sunt, in acest caz (HAC) nici 1, nici 2, nici 3, dar putin din toate in ceea ce priveste Banda Desenata. Ceva negativ rasare, ca atunci cand te uiti la ceva prea stralucitor.
    Mai “pozitiv” sunt in calitate de creator de BD.

    Notate molto bene, inca: NON-fan, nu ANTI-fan. Un moderat, cu un alt cuvant. Atat de banal, in cele din urma, nu?

    Si totusi… de unde nevoia de a scoate in evidenta ceea ce pare acum o banalitate si care ar fi nuanta lamuritoare?
    Sa fie pozitionarea “pozitiva”* a emitenței calificatoare?
    Ne mai dam o data peste cap si comunalul se transforma in exceptional. Norma este in mintea celui care priveste.

    Non-fanul este rupt majoritatii.
    Cat poate duce el o existenta linistita in umbra (unui avatar?) pana poate fi identificat ca un pericol – mare, oricat de infima non-fapta** sa – pentru majoritate, si majoranti, care se simt tot timpul amenintati de caderea spre echilibru.

    Minoritarul ajunge reactionarul minorant.
    Non-fanul, anti-fan. Anti-profan? :mrgreen:

    Da, da, ben trovatto!

    __________________________________
    * auto-ironica, probabil, in acest caz
    ** a nu fi, a nu fi ce sunt altii, chiar daca multi 8)

    #5478 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Pe IQads a fost publicat un interviu cu… purtatorul de cuvant al HAC 🙂
    Aflam cum au facut, dres si in ce scop…

    Aventura nu se opreste la coperta a patra. Octav Ungureanu si povestea revistei “Harap Alb continua”

    “Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca” este incheierea dupa care ne imaginam cum cade cu miscari molcome coperta cartii si ramane in camera doar lumina de veghe. Se gasesc insa oameni pentru care personajele de basm sunt supereroi cu istorii care merita povestite si ilustrate mai departe. Un an si jumatate s-au zbatut Octav Ungureanu, Mihai Ionascu si Andrei Moldovan pana sa lanseze primul numar al revistei Harap Alb continua, care se distribuie acum in 10.000 de exemplare si are 57.000 de fani pe Facebook. Ilustrata in stilul benzilor desenate Marvel/DC Comic, revista spune in primele patru numere povestea lui Harap Alb asa cum am citit-o cu totii, urmand ca de acolo sa vedem si continuarea intamplarilor in viziunea celor trei. Am vorbit cu Octav despre pasiunea pentru benzile desenate, contextul in care au lansat revista, cum se lucreaza la fiecare numar si cum isi propun sa convinga brandurile sa ia in considerare fenomenul BD in Romania.

    Octav in viata de zi cu zi
    Am terminat Comunicare si Relatii Publice la Litere, in Bucuresti, imi place foarte mult sa desenez pe Smoking Cool Cat si de vreo 2 ani sunt foarte implicat in domeniul benzilor desenate romanesti. Am inceput cu RevistaCOMICS (unde au publicat deja peste 60 de autori romani de banda desenata), anul trecut am facut prima editie a Bucuresti ComicsFest si anul asta pregatesc a treia editie a Free Comic Book Day in Romania. Pe langa asta, am tot facut lansari, expozitii, concursuri si ateliere de benzi desenate.

    Surse de inspiratie
    In putinul timp liber urmaresc bloguri si site-uri ale artistilor de pe afara, mai ales cele cu tutoriale despre cum sa desenezi (John K Stuff – blogul creatorului lui Ren & Stimpy, cartoonconceptdesign.blogspot.com, drawn.ca si multe altele). Citesc webcomicuri ca Wumo, Oglaf sau TooMuchCofeeMan, dar si ComicsCevaMarunt sau Fredo & Pidjin.

    Romania si benzile desenate
    Comparativ cu tari ca SUA sau Franta, nici nu suntem pe harta. Comparativ cu vecinii nostri mai apropiati, incepem usor-usor sa ne miscam. Desi avem o istorie relativ bogata a benzilor desenate romanesti, aceasta arta mai ca a murit dupa ’89, existand doar cateva tentative de reviste, asa cum au fost Qudrat sau Carusel, care insa n-au reusit sa treaca de numarul 3, in rest doar cateva albume pe an, ceva fanzine si reviste underground, o mana de librarii de benzi desenate, din care jumatate sunt online, si o multime de autori talentati care fie lucreaza pentru edituri de afara, fie lucreaza in alte domenii aici, facand benzi desenate doar in timpul liber. Public exista insa si e in crestere, iar Harap Alb continua pune bazele a ceea ce s-ar numi mainstream in domeniu. Inca ne luptam cu prejudecatile ca banda desenata ar fi prin definitie numai pentru copii si castigam incet-incet audienta pe segmentul nostru de public, de 16-35 de ani. Avem tot mai multi fani, iar numarul de abonamente creste de la un numar la altul.

    The Big Idea
    Editorul Mihai Ionascu avea de mult ideea unei reviste de benzi desenate care sa ilustreze lecturile obligatorii pentru scoala si liceu.
    Aceasta idee avea sa se concretizeze cand am facut echipa si, mai ales, cand l-am luat la bord pe Andrei Moldovan, ilustratorul lui Harap Alb. A urmat o perioada chiar lunga, mai bine de 1 an si jumatate, in care am cautat formula cea mai potrivita pentru revista, am cautat un concept, un nume puternic, am lucrat la personaje si la poveste, am facut o campanie de teasing, iar in septembrie 2012 am lansat pe piata primul numar al revistei Harap Alb continua.

    Echipa completa Harap Alb continua
    Mihai Ionascu, editorul revistei, este antreprenor cu experienta in mediul online si presa scrisa. El pregateste scenariul si impreuna facem storyboard-ul, dupa care Andrei Moldovan deseneaza si completeaza cu propriile idei, apoi avem cativa coloristi care aplica culoarea. Marian Coman, scriitor SF, semneaza nuvela “Fluviul Soaptelor” din revista si tot el va scrie scenariile viitoarelor aventuri ale lui Harap Alb. Colega noastra Roxy se ocupa de pagina de Facebook si avem inca 3 colegi care se ocupa de site, aplicatii, abonamente, facturi si contracte.

    Obiectivele proiectului
    Harap Alb continua a pornit in primul rand din pasiune pentru benzi desenate dar, in acelasi timp, este un proiect comercial care trebuie sa se autofinanteze. Alt obiectiv al revistei este promovarea valorilor romanesti si a basmului. Revista deja a atras un public considerabil, a pus bazele mainstream-ului si speram noi ca si altii sa prinda curaj si mai ales incredere in benzile desenate romanesti, fie ca vorbim de autori, edituri sau branduri si investitori.

    Tiraj si distributie
    Revista e tiparita intr-un tiraj de 10.000 de exemplare, distribuite in toata tara – la chioscurile de presa, in supermarketuri, in benzinarii, peste tot! Am incercat sa facem revista cat mai accesibila, de aceea si pretul e doar 4,9 lei. Cum sa nu dai 4,9 lei pe asa frumusete de revista de benzi desenate? E interesant sa urmarim pe facebook cum cineva intreaba: “Da’ in Galati unde gasesc revista?” si cineva ii raspunde “eu mi-am luat de la chioscul X si inca mai aveau 3 exemplare” si revine primul dupa putin timp cu “am fost si nu mai aveau deloc, dar am gasit la chioscul Y” si tot asa. Putem spune ca de pe facebook aflam cum si unde se da revista pentru ca distribuitorii, cu cateva exceptii, ori nu au date, ori ne dau o data la 2-3 luni.

    Promovare
    Clasicul comunicat de presa si parteneriatele media functioneaza. Pe langa asta exista promovarea pe Facebook si cel mai mult ne ajuta entuziasmul fanilor, care share-uiesc zilnic stirile noastre si le fac prietenilor revista cadou. Asa am avut 20.000 de fani inainte sa lansam propriu-zis primul numar, iar acum avem peste 57.000 de fani, aflandu-ne pe locul 5 in Facebrands la categoria reviste.

    Ups and downs
    Momentul definitoriu al revistei a fost alegerea conceptului si implicit a numelui Harap Alb continua. La basmul lui Creanga am ajuns relativ usor, fiind singura lectura obligatorie cuprinsa in toate manualele alternative si ras-alternative. Revelatia am avut-o cand am realizat cat de complex e universul lui Harap Alb si cat de potrivite sunt personajele pentru o gasca de supereroi: Gerila poate ingheta orice, Setila controleaza apa, Ochila vede in viitor, iar Rosu Imparat e un vrajitor malefic. Creanga a incheiat basmul cu “si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca” dar noi am hotarat sa ducem povestea mai departe si poate nu suntem singurii curiosi sa aflam ce a facut Harap Alb dupa ce a primit imparatia toata.
    Un alt moment important a fost alegearea ilustratorului, care n-a fost deloc o misiune usoara. Suntem foarte norocosi, nu numai pentru ca Andrei e foarte talentat si poate desena orice, dar el este un ilustrator profesionist, venind cu o experienta de cativa ani buni de lucrat dupa scenariu si storyboard si, colac peste pupaza, mai e si pasionat de istorie, arme si armuri!

    Momentele dificile pot spune ca au fost toti pasii birocratici si betele in roate care apar la tot pasul, dar toate astea au palit in fata succesului pe care l-a avut primul numar si toata munca grea, stresul si noptile nedormite au meritat.

    Cum creste proiectul
    Foarte mult ne impulsioneaza fanii, oamenii care de abia asteapta urmatorul numar si se implica intruna cu idei, vor si joc video si boardgame, ba chiar si un film gen “Lord of the Rings”, toate cu universul Harap Alb continua.

    Print vs. online
    Oricat de mult s-ar zice ca printul e pe moarte, nimic nu se compara cu rasfoitul unei reviste de benzi desenate sau cu mirosul proaspat de tipografie. Revista va putea fi citita si digital, dar deocamdata printul este baza.

    Cine citeste revista
    Ne mandrim cu o audienta cu discernamant, intre 16 si 30 de ani, mai mult baieti, dar si surprinzator de multe fete; printre ei sunt atat pasionati de benzi desenate, cei care de exemplu urmaresc saptamanal comic-uri americane, dar si o foarte mare parte din public care acum citeste pentru prima data o revista de banda desenata. Cu totii asteapta numarul urmator si ne intreaba in mod constant cand vom aparea lunar sau de ce nu aparem “macar saptamanal”! Publicul nostru e si foarte dedicate. De exemplu, la concursul de fanart proaspat incheiat am primit peste 200 de lucrari, de la desene cu creionul pe hartie trimise prin posta pana la tablouri de ulei pe panza.

    Monetizarea proiectului
    Deocamdata revista e la inceput si inca se investeste, iar din vanzarea propriu-zisa a revistei nu ramanem cu aproape nimic dupa ce scadem costurile tipografiei si mai ales ale distributiei, de aceea este esential sa avem proiecte speciale si campanii de promovare. Ne mandrim cu faptul ca in cele 3 numere de pana acum am colaborat cu branduri foarte potrivite oamenilor care ne citesc revista si am avut super-premii, cel mai recent fiind un munte de boardgames.

    Colaborarea cu branduri
    Suntem foarte deschisi catre colaborari cu branduri care se potrivesc publicului nostru tinta si invers. Putem gandi campanii de promovare in revista si pe Facebook, putem face evenimente impreuna, concursuri si aplicatii co-branduite, iar personajele au un potential foarte mare, fiecare pe cate una sau mai multe categorii de produse. Gerila, de exemplu, s-a potrivit foarte bine sa promoveze in numarul din decembrie un magazin cu placi de snowboard, iar in primul numar am colaborat cu Pegas, un brand romanesc care, la fel ca Harap Alb, a inviat si s-a reinventat. La noi pe site puteti vedea exact ce a insemnat aceasta campanie de promovare, care a inclus pagina de reclama in revista, coperta spate si cupon de concurs inclus in revista, promovare si aplicatie pe facebook si bannere web.

    Planuri de viitor
    Harap Alb este deja un personaj cunoscut, dar el va deveni si un personaj de benzi desenate foarte popular. Revista Harap Alb continua va fi un motor pentru industria benzilor desenate in general si pentru editura HAC! in special. Asa cum americanii ii au pe Superman sau Spiderman, noi ii avem pe Harap Alb, Gerila, Setila sau Ochila.

    http://www.iqads.ro/a_25196

    … si revenim 😉

    #5479 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Ce stiam deja:

    – “personajele de basm sunt supereroi cu istorii care merita povestite si ilustrate mai departe*”; corect! personajele din basme sunt nazdravani, voinici… sunt extraordinare, ca, daca nu, nu s-ar povesti, iar basmele se transmit si se transmuta din generatie in generatie (actuala fiind mai familiarizata cu supereroi americani moderni, decat cu eroii din basmele vechi romanesti)

    – echipa este alcatuita din trei persoane, care “s-au zbatut un an si jumatate”: editor-finantator-scenaristul, desenatorul si un storyboardist “foarte implicat in domeniul benzilor desenate romanesti

    – sunt 57.000 de fani** la un tiraj de 10.000 de exemplare

    – “…ilustrata in stilul benzilor desenate Marvel/DC Comic”: ca grafism, naratiune, concepte… spre deosebire de care alt stil? Motivul alegerii pare evident pentru “audienta cu discernamant, intre 16 si 30 de ani”*** si de aceea nu s-a mers mai departe cu explicarea acesteia

    – Pentru America si Franta, nu existam; doar un pic pentru vecini, “desi avem o istorie relativ bogata a benzilor desenate romanesti“; de ce “desi”? de ce “relativ” si “bogata”? Mai simplu si mai limpede ar fi fost: Nu ne comparam cu America si Franta, ci doar cu vecinii nostri, care au o istorie relativ asemanatoare, dar o productie mai bogata – corect?

    – incercam sa decelam obiectivele proiectului: a) “proiect comercial” (?); b) “alt obiectiv este promovarea valorilor romanesti (Creanga, Dragobete, Mos Gerila?) si a basmului (… in stil Marvel/CD); c) sa puna “bazele mainstream-ului”?**** (!) obiectiv atins pentru ca “a pus bazele mainstream-ului” (!) si prin urmare d) “si altii sa prinda curaj si mai ales incredere in benzile desenate romanesti

    ______________________
    *”mai departe” ar putea avea in contextul lui “…CONTINUA” pe langa sensul de preluare/predare si cel mai nou, de franciza, acela de postlungire
    ** contabilizati pe Facebook; ca “nonfan” eu iau de la gura unor fani revista asta din chiosc :))
    *** “segmentul de public” fiind “de 16-35 de ani” (de la 30-35 s-ar putea sa fie cei care ar avea nevoie de explicatii?), segment compus din “pasionati de benzi desenate” (OK…), care “de exemplu urmaresc saptamanal comic-uri americane” (Marvel/DC), dar vor comicuri romanesti…? Ca veni vorba, parerea noastra este ca segmentul de public (fara discernamant) care este nimerit in fapt este cel de pana in 16 ani (mai reglati tirul, daca aveti cu ce!), dar aceasta este o discutie care se poate impotmoli in consideratii de ordin educational… cultural… politic
    **** Aveam alternanta, dar n-aveam la ce! SUbminam si destabilizam, dar n-aveam ce! Ah, iar aceasta nevoie de MAJORITATE! Acum SEFEU, HARDCOMICS, OMULAN, PISICA PATRATA si multi altii pot fi cu adevarat alter-main, under-stream si cu atat mai contemporani decat se credeau pana acum. Adica non-majoritari. Anti-majoritari :mrgreen:

    “MAINSTREAM = Trend majoritar (…) este reprezentat de o aliniere a majorității unui grup de oameni sau a unor întregi societăți umane la modele de comportament, de valori, de stil comune majorității acestora. Coagularea unui trend majoritar de gândire, comportament, valori, stil apare în general, în timp, prin alinierea treptată a reprezentanților respectivului grup determinată de variate motive: experiențe empirice, analiză științifică rațională, educație sau, uneori, chiar simplul mimetism.” (Wikipedia)
    “The mainstream includes all popular culture and media culture, typically disseminated by mass media. The opposite of the mainstream are subcultures, countercultures, cult followings, and (in fiction) genre… [mai multe, ca-i nevoie: http://en.wikipedia.org/wiki/Mainstream ]

    #5480 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Un titlu interesant:
    Harap Alb II.0: The Revival
    Scris de Cosmin Popan 11.09.2012

    Dormeai tu mult şi bine, Harap Alb, de nu… Peste 10.000 de români așteaptă pe Facebook continuarea aventurilor lui Harap Alb în versiune BD. Deocamdată, li se servesc cu lingurița frânturi de isprăvi de basm încadrate de bule, dar

    “Se vede că este solomonit, întors de la țâță, sau dracul mai știe ce are de-i așa de primejdios”. Cu arhaisme, regionalisme și vorbe oleacă deocheate – așa-l descrie Ion Creangă pe cerbul bătut cu pietre nestemate pe care Harap Alb trebuie să-l răpună la porunca Spânului.

    Erou de basm prăfuit din amintirile copilăriei şi dat uitării sub tirania pop cult a lui Harry Potter sau Frodo “Lord of the Rings”, Harap Alb capătă acum o nouă viață, asemeni ghijoagei urâcioase ademenită de tava cu jăratic. Se-ntâmplă într-o revistă de benzi desenate, cu teasing la foc mocnit pe Facebook și pe un site dedicat; o revistă în care graiul dulce moldovenesc al lui Creangă va trebui tradus în cuvinte hype, pe care să le savureze şi cetitorii weburilor noastre. E provocarea la care s-au înhămat Mihai Ionașcu, Octav Ungureanu și Andrei Moldovan, cei trei ursitori care vor să ducă povestea fiului de crai acolo unde nici măcar cu gândul Creangă nu s-ar mai fi avântat.

    Că dacă n-ar fi, Das Cloud nu v-ar mai povesti.

    Să-ncepem cu-nceputul şi spunem că nici unul dintre ei n-a mai făcut până acum bandă desenată de cursă lungă. Mihai Ionașcu, scenarist şi finanţator al proiectului, are doar experiența de presă, însă se declară consumator avid al benzilor desenate de peste 20 de ani. Octav Ungureanu, cel care scrie story board-ul, are vechime în branșă, dar a desenat doar strip-uri cu Smoking Cool Cat și se ocupă de revista de benzi desenate Comics – “Dincolo de faptul că desenez, încerc să împing domeniul acesta. De aia am făcut și revista Comics. Revista “Harap Alb continuă”… a fost un pas în direcția asta. Acum un an ne-am întâlnit și am zis să facem o revistă de benzi desenate”. Nici măcar desenatorul clujean Andrei Moldovan nu are o experiență de rutină în desenatul la foc continuu de super-eroi, dar a fost, totuși, ilustrator la o revistă de bandă desenată ungurească. Dar chiar şi aşa, echipa îşi propune să scoată lunar câte un nou episod de 40 de pagini cu Harap Alb and Co., în format de buzunar.

    Desenatorul a fost cel mai dificil de găsit, mărturisește Mihai Ionașcu. “Am căutat o grămadă de timp desenator pentru “Harap Alb continuă…”, pentru că am vrut de la bun început să avem o publicație profesionistă, așa cum găsești în locurile în care se vinde BD, în locurile în care se vinde și se caută BD, unde e o industrie. În Franța, și-n America, și-n India, și-n Japonia. Așa că am căutat pe cineva care să îl deseneze pe Harap Alb așa cum ni l-am imaginat noi. Adus în realitatea imediată. Nu cu ițari și cu opinci, așa cum se gândește toată lumea. Mulți îl văd pe Harap Alb cu ițari și cu cojoc, deși Creangă e cât se poate de clar când spune fiu de crai. Fiu de crai e un prinț, iar prințul își permitea haine mai bune decât opinci, chiar și pe vremea lui Creangă”.

    Regasim necesitatea sincronizarii “industriale” cu Franta, America, India, Japonia (etc): aducerea lui Harap Alb, din imemorial in realitate, si anume cea “imediata”, trecand prin cea a lui Creanga. O intreprindere indrazneata si insolita in ochii multora care au citit superficial basmul…Si in ciuda unor “ganditori”:

    “După unii gânditori, personajele din povestea lui Creangă sunt aspecte ale aceluiași erou, Harap Alb. După alți gânditori, sunt aspecte ale naturii. Depinde la cine vrei să aderi ca opinie. Când faci o bandă desenată e însă esențial ca personajele să aibă o viață independentă. Și atunci lucrurile astea au trebuit inventate cumva, de acolo au apărut poveștile lor”.

    Tot articolul, aici: http://dascloud.ro/2012/09/11/harap-alb-ii-0-the-revival/

    #5481 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Un articol si mai vechi, care precede cu cativa ani aparitia lui HAC si paote parea ca anticipeaza…ceva.

    FIL(M)E DE POVESTE: Harap-Alb vs. Harry Potter
    Postat în 26 Iulie 2010 de Ioana Cristina

    Cine a fost primul? Harap, calare pe murgul sau cu nestemate in frunte sau Harry, despicand cerul de deasupra Hogwarts-ului cu a sa matura fermecata? Pacala, sugubat si sturlubatic, jucandu-le feste pline de haz satenilor sau Legolas, sagetatorul sarmant?

    Balaurul cu sapte capete sau demonicii Uruk-hai ai Mordorului? Sa fi fost Fat-Frumos cel zamislit din lacrima, gonind prin vazduh sub crepusculul Miazai-Noapte sau Frodo, haladuind pe carari straine pasilor omului si intesate de primejdii? Poate mezinul Praslea si fratii sai, aventurandu-se neinfricati pe Taramul de dincolo, sau, poate, Lucy, Edmond si Peter, descoperind, cu ochi mari si curiosi de copil, zapezile nesfarsite ale Narniei, in dosul sifonierului.

    Mai citesc copiii basme in ziua de azi? Le mai fuge gandul la povesti inchipuite cu Feti Frumosi, zmei si Cosanzene sau sunt mai degraba fascinati de mai contemporaniele lecturi Harry Potter, Lord of The Rings sau Cronicile din Narnia? Un asemenea nevinovat brainstorming pornit de colectivul nostru redactional a generat o vehementa disputa intre mine si Oana Naravasa , pentru care cauza cea dintai era pierduta in favoarea celei de pe urma.

    In copilaria multora dintre noi, cartile de povesti cu eroi erau, de departe, cea mai “provocatoare” literatura. Pentru ca majoritatea erau sarace in ilustratii, ne lasam imaginatia sa zboare, in vise suprarealiste, populate de personaje magice si pline de intelesuri numai de noi stiute. Anii au trecut, insa, iar cartuliile de povesti au alunecat treptat in uitare, lumea fiind luata cu asalt de eroi si eroine noi, ale caror istorii fabuloase, mai complicate parca si mai pline de suspans au invadat rafturile din biblioteca celor mici si nu numai. Joan K. Rowling a facut o avere ca scriitoare de carti pentru copii, transformandu-l pe vrajitorul-adolescent Harry Potter intr-un brand cu ecou international. J. R. R. Tolkien a fost celebrat postum cu milioane de exemplare vandute ale volumelor Lord of The Rings si Hobbitul. C. S. Lewis a scris Cronicile din Narnia, castigand pentru eternitate fascinatia copiilor din intreaga lume.

    Cu ce sunt, totusi, mai prejos, printii si printesele, imparatii nostri Verzi si Rosii, Craiesele si Sfintele Vineri si Duminica, gradinile vrajite sau Ivan si a lui turbinca fermecata? De ce au fost ele abandonate in favoarea filmelor si jocurilor pe computer care ii aveau ca protagonisti pe eroii basmelor de dincolo de granita? Un raspuns cinic ar fi “Traim in Romania. Nu avem un Hollywood care sa transforme povestile scrise in povesti vizuale teribil de incantatoare. Nu avem un Peter Jackson care sa ni-l duca pe Harap Alb pe potecile salbatice din Noua Zeelanda si nici editori dornici sa readuca la viata Basmele romanilor”. Şsst. N-am spus nimic. Dar nu e asta, oare, adevarul?

    Desprinderea din filele de poveste a basmelor romanilor a fost poate prilejuita doar de discurile cu povesti pe care cei mai multi dintre noi, cei pe vremuri mici, le ascultam pe nerasuflate, fara sa ne plictisim nici macar atunci cand stiam fiecare cuvintel pe de rost. “De-as fi Harap-Alb”, filmul din 1965, cu Florin Piersic, este prima ecranizare a unui basm romanesc, si, din pacate, singura. Walt Disney a transpus basmele universale in desene animate uluitoare si absolut revolutionare pentru vremea la care au aparut. Alba ca Zapada, Pocahontas, Cenusareasa sau Alladin au fost, desi putini copii din ziua de azi cunosc acest fapt, personajele unor istorisiri cel putin la fel de savuroase ca si animatiile pline de savoare. Mica Sirena, eroina lui Andersen, a debutat pe marele ecran ca ultimul desen animat realizat “de mana”. Daca pana atunci, putini auzisera de ea, Ariel si-a castigat dragostea iremediabila a milioane de copii si parinti din intreaga lume. Este un teritoriu care pentru noi a ramas neexplorat. Editurile romanesti publica basmele cerute in bibliografia scolara si nu se sfiesc sa admita ca nu-si pot permite sa le promoveze eficient si suficient. Harry Potter a castigat teren prin grafica deosebita si publicitatea agresiva. Cum ar fi putut sa ii tina piept saracaciosul Harap-Alb? “Şi-am incalecat pe-o sa si v-am spus poveste-asa”, „Şi se luptara zi de vara pana-n seara”, „A crescut intr-un an cat altii-n zece” si-au pierdut farmecul si par expresii invechite si prea putin amuzante pentru generatia Harry Potter.

    Literatura occidentala a castigat piata autohtona fara prea mult efort. Vanzari record, stocuri apuizate, bestseller-uri pentru copii, acestea sunt statisticile inaintate de editurile romanesti. Replica autorilor romani lipseste cu desavarsire, literatura fantasy pentru copii rezumandu-se sa ofere aceleasi exemple arhaice, fie ca e vorba de o Ileana Cosanzeana vesnic indurerata de colindarea fara capatai prin lume a fiului de imparat, o capra care isi sfideaza regnul, punand la cale asasinatul lupului sau un tanar care se ascunde jumatate din viata in spatele pieii unui purcel. Şi nu e nimic nelalocul lui in toate acestea. Numai ca, valul de povesti din literatura universala a deschis si a starnit exponential imaginatia si fantezia micilor si mai marilor cititori.

    Copiii nu se mai multumesc cu basmul clasic. Au nevoie de povesti care sa le hraneasca pofta de noutate si de surprinzator si mai putin de “morala” atat de vehiculata de fiecare poveste de la noi. Harry Potter a reusit un melanj de fantasy si realism bine dozat si conturat, in care englezismele nu mai sunt o problema pentru copiii atat de obisnuiti cu un vocabular multilingvistic. Pentru cei de azi, e greoi si aproape irelevant sa perceapa basmele de odinioara asa cum le-am perceput noi. Pentru ei, farmecul povestilor cu zane inaripate si frati de cruce porniti prin lume in cautarea dragostei si adevarului nu mai sunt ancorate in coordonatele care le ghideaza acum imaginatia.

    „In sabii sa ne luptam sau in strategii de marketing sa ne duelam?” si-ar fi zis Harry si Harap, daca s-ar fi intalnit in prezent. Şi nu ne e greu sa ghicim cine ar fi dat bir cu fugitii. Astfel, poate ca, inainte ca lupta dintre cei doi sa poata fi purtata, zi de vara pana-n seara, cu forte infinit egale, Harap-Alb ar avea nevoie de un upgrade

    http://www.hypestreet.ro/filme-de-poveste-harap-alb-vs-harry-potter/2010/07/26/

    #5482 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    In sfarsit, vorbeste si Artistul.

    http://www.youtube.com/watch?v=-Oy_R5Thk5Y&feature=player_embedded
    E adevarat ca vorba zboara, dar nu si pentru cine are urechi de auzit.
    Pacat ca nu exista si o transcriere, totusi.

    #5483 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Pe 15 aprilie apare ultimul numar “Harap Alb”.
    Dupa care va aparea, cu adevarat, “Harap Alb Continua”
    Promovarea, si ea, este continua, iar P.R. lucreaza bine, avand si pe ce: de exemplu, ilustratii din afara povestilor propriu-zise, sau ilustratii (fragmente) din urmatorul numar, cum este cazul de fata*

    Pe Facebook a fost pus un astfel de fragment http://www.facebook.com/photo.php?fbid=452516531495358&set=pb.350843831662629.-2207520000.1365265396&type=3&theater

    Mi s-a atras atentia, in privat, asupra asemanarii acestui montaj cu altul, din alta bedea, care apare si aici, pe forum http://dreamworld.syndicart.net/forum/viewtopic.php?t=430 al carei scenarist este Marian Mirescu (…)

    Aceasta asemanare poate fi una intamplatoare.
    Limbajul BD nu se imbogateste cu adevarat, ci doar conventiile generate pe baza acestuia din rezolvarile tehnice ale unor artisti, care sunt rafinate de altii mereu. Simplele “imprumuturi” sunt OK: ele pot veni “natural” cand cunosti acest limbaj. Vorbim de conventii. Nu trebuie sa ceri voie sa le adopti.

    Ar fi, iata, deosebiri intre cele doua “rezolvari”: iluzia travellingului spatial “ratat” in casete (paneluri…) succesive, dar NU CRONOLOGICE, este realizata aparent la fel si intr-o parte si-n cealalata, dar in ESKOPADE, aceasta se face odata cu incercarea de transfocare pe obiectul zburator neidentificabil prezentat anterior si de (posibila citire ca si…) o panoramare spre dreapta, pe cand la HAC, identificarea obiectului nu se face (in imagini; poate ca prin text), el coborand in zig-zag (…fantezia basmului!), spre deosebire de capsula lui ESKO pe traiectorie descendenta (acuratete… SF! 🙂 ) Si ar mai putea fi si altele, dupa lectura fiecaruia.

    __________________________________________
    *Am aflat, tot in privat, ca as fi fost admonestat ca nu m-as pricepe la Marketing, si ca, cu toatea astea, as critica Marketingul echipei HAC! Eu imi spun parerea pe un spatiu virtual personal si nu merit sa fiu judecat de colegii mei, 🙂 academicienii, pentru ca nu sunt asa ceva.

    #5484 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    @Maxim wrote:

    Numarul 3 a aparut de ieri, 15 februarie.
    Am avut placerea (aproape uitata) de a cumpara o revista de BD de la un chiosc de ziare din cartier. Din piata! Ce tare! Simpaticul senior care avea in grija lacasul de raspandire a vestilor si povestilor pe hartie nu stia de existenata lui HAC, dar revista era expusa! Cum ziceam: ce tare!

    Primele impresii din primele minute (achizitionare si lectura) sunt:

    – coperta este mai atractiva, dar la a doua privire ambigua, sa nu zic mai rau: fara noima

    – fiind vorba in primul rand de noile culori care sar in ochi, dar de data asta intr-un mod mai putin violent (o fi bine, o fi rau…), constatam ca ele sunt lucrarea lui Gospo, colaboratorul nostru mai vechi, Catalin Gospodin, creditat pentru cel de-al treilea episod al povestii principale, cea a lui Stefan alias Harap Alb, “Intre prieteni”; la celelalte povesti, “Povestea lui Mirza, zis Setila” si “legenda lui Dragobete” nu mai este specificat coloristul, acesta fiind, probabil desenatorul, Andrei Moldovan, ceea ce ma face sa ma gandesc ca la HAC se rodeaza si rotesc niste coloristi

    – capul revistei ar trebui schimbat cat mai curand; poate atunci cand o ilustratie mai reusita pentru coperta va scoate si mai mult in evidenta inadecvarea acestuia

    – ca de obicei (deja?), ultima poveste, inspirata, potrivita, de sezon, cea a lui Dragobete, pare mai bine legata, inserarea lui Lardea parand necesara, de dragul universului HAC, normala in context, dar nu pentru povestea in sine: Flamanzila are un apetit foarte dezvoltat si pentru bani adicatelea?

    – tot ca de obicei (deja!), episodul lui Harap Alb si-a lui ceata se desfasoara pe fast forward, lasand in urma nedumeriri pentru, spera-le-as, altadata (desi intalnirea cu fiecare dintre “freaks”, deveniti toti de indata proto X oameni, pierde tot farmecul originar); unde se grabeste echipa care lucreaza la aceasta poveste? oare la episoadele after-Creanga, unde cred ca se vor simti mai liberi, odata scapati de povara basmului? la “Continua”? eu, in locul lor, as mai umbla…Creanga, prin lumea aia!

    – “Povestea lui…Setila” pare sa aiba un ritm mai… narativ, in primele pagini, ca sa si-l piarda in ultimele… APROPO: povestea are noua sau zece pagini? Si unele detalii (parul* Zurei) si elemente de desen (personaje deshidratate), in toata graba asta, se insinueaza… tulburator (disturbator)

    DAR, observatiile – mereu “delicate” pentru cultura noastra fina nord-danubiana – referitoare la realizare, la realizarea povestilor: desen, benzi desenate (?) scenariu, culori, storyboard (??), or veni poate mai tarziu, cu delicatete asadar, ca sa ramanem INTRE PRIETENI 🙂

    _________________________________
    *scalpul – in fine, un MIC detaliu

    Chioscul a fost desfiintat. A ramas cutia de tinichea cu sfori atarnand in gol, improvizatia de etalare, stirba, geamurile, oarbe…
    La chioscurile noi Rodipet am gasit bilete de autobuz si tramvai.
    La marketuri, lux si voluptate false: titluri straine romanizate, niciun titlu roman instrainat; in rest, de toate: tigari, ziare, Catavencii (toti)

    #5485 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Gata, il am!
    Multam, Cristi!… Sebi 😉

    Abia astept sa ajung acasa sa vad cum a fost terminat acest BD “pilot”!

    #5486 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    A fost terminat ca un adevarat “pilot”.
    Dramatic, cu o cumpana, cu o mare infoiala/indoiala, dramatica in continut si spectaculos in…continator: indoitura/fractura. Pliul trecerii lui Stefan pe celalalt taram este, cum ne place intr-o lucrare tipografica, apropriat si metaforic, ideatic si mediatic. O aripa.

    Cititorului i s-a asternut drum nou.
    Povestea lui Creanga a fost precipitata pana la acest ultim “volet”, epilog la un triptic in care facem cunostinta cu personajele* – mai putin cu cadrul, care este un puzzle incomplet de “citate” si sonoritati de mitologie, cu elemente contrastante intre meridional si hiperborean, antic-orientale si medieval-occidentale, de efect grafic grav si cu efect narativ greu. Prea-plinul supune par-cursul.
    Poate echipa HAC, marita, isi va…da drumul, asa cum ni se promite in fiecare numar din cele patru de pana acum. Ca va Continua povestea moldoveanului**

    Nu ne putem ura decat Adio si Drum bun!

    __________________
    * prezentate noua de Creanga in vorba-i de-atunci cu vrere scrisa, iar acum, in versiunea HAC, desemnate pe stil nou cu nevoie lumii noi
    **despre moldoveni, vom mai vorbi cat de curand!

Vizualizare 15 articole - 31 la 45 (din 51 în total)
Răspunde la: Răspuns #5483 în HAC! Harap Alb Continua
Informația ta: