JURNAL DE PIFAN

Vizualizare 9 articole - 1 la 9 (din 9 în total)
  • Autor
    Mesaje
  • #420 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    EDITARE

    …inca un numar foarte special, care va surprinde si prin forma si prin continut: Jurnal de Pifan

    Surprinzator poate fi si faptul ca va aparea… candva si oriunde va fi un eveniment dedicat Benzii Desenate.

    #5050 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Acest numar foarte special nu va aparea in acest an.
    Realizarea lui depinde de aportul mai multor artisti, pe care-i mai asteptam si la anul, cand ne propunem sa-l tiparim in formula in care va fi posibil, dar, ca intotdeauna, la un nivel cat mai inalt al calitatii.

    Intre timp personajul la care face trimitere (si mai mult decat atat) la numele acestui numar a reaparut deja in Franta, parca luandu-o de la inceput, in stripuri zilnice.
    Dintr-o situatie-limita, inceputul de la 0 este Solutia iesirii.

    #5051 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Un tribut adus unei publicatii importante a copilariei “comuniste” si de “tranzitie”* de vise colorate pe hartie… va fi numarul 24 al AH, BD! si va aparea in luna mai, 2015. Mai precis, va fi “lansat” la East European Comic Con, Bucuresti, 8-10 mai http://comic-con.ro/

    O contributie de ultima ora este cea a unor artisti si colectionari din Bulgaria (Dimitar Stoianov-Dimo, Petar Stanimirov, Ivaylo Ivantchev, Evgenii Yordanov, Aleksandar Vytchkov), tara in care revista Pif, in toate perioadele si formatele sale, a avut o influenta similara celei exercitate in Romania… Spre deosebire de tarile din fosta Iugoslavie, unde circulau mult mai multe publicatii BD straine – decat una singura care nu era Pif, aproape necunoscuta acolo. Dar cu artistii din aceasta zona avem colaborari mai vechi si trainice in AH, BD! Acestea continua si in numarul 25, unde Aleksandar Sotirovski, prezent deja in volumul 22 al fanzinelului Sanki – aprilie, 2015 https://syndicart.net/publicatii/sanki/numere-sanki/sanki-vol-22/ va avea o poveste foarte interesanta ca subiect, nemaivorbind de calitatea grafica de nivel “european”.

    Termenul de predare a contributiilor este de o saptamana, pentru a avea timp de inchidere a sumarului si finisare a machetei in vederea tipaririii acest numar in timp util pentru Bucuresti.

    _____________________________________
    * mai bine de o juma’ de veac!

    #5052 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Jurnal de Pifan este un proiect care s-a copt timp de cativa ani.
    Este sa fie in acest an, cand se implinesc cincizeci de ani de la aparitia primului numar de Vaillant Le Journal de Pif, intr-o formula care anunta cumva seria Pif Gadget: format A4, personaje care urmau sa faca istorie din 68, si deja cu o poveste completa “realista” de 12 pagini – in vechiul Vaillant A3 erau povesti cu “va urma”.
    Prima editie va avea 64 de pagini si vreo 60 de…planse.
    Au contribuit, in cele din urma, din cei care au fost atrasi de idee*, autori BD din mai multe generatii: Mircea Arapu, Francois Corteggiani, Sorin Anghel, Viorel Pirligras, Laurentiu Mates, Remus Brezeanu…**


    * de a face povesti cu si despre personaje din Vaillant Le Journal de Pif
    ** etc

    #12071 Răspunde
    Marian Mirescu
    Vizitator

    Acest număr este răsfoibil… degetal, pentru că mai există exemplare tipărite. Concepția lui este una arhaică și pentru unii poate fi nostalgic, pentru alții inedit… E bine oricum, dacă ritualul lecturii ”clasice” mai înfioară.

    La anul va fi și digital. Poate într-o ediție adăugită. Aceasta este aproape o informație 😉

    #13005 Răspunde
    Marian Mirescu
    Moderator

    Feedback:
    Alin Răuţoiu scrie pe webcomics.ro:
    Povestea care înrămează numărul începe încă de pe copertă, continuând aventurile personajelor din Pif extrapolate în acel viitor lugubru unde Pif este înregimentat în infanteria canină și obligat să vâneze motani vagabonzi, ajungând să-și împuște fostul frenemy, Hercule. Ar putea să fie pur și simplu o remarcă asupra epocii comuniste în care era Pif lecturat și degustat. În același timp referințele la totalitarism, militarism, organe de represiune, controlul presei și necesitatea lecturii printre rânduri pentru a scăpa de cenzorii statului se fac prin indici ai occidentului ca postere de recrutare nord-americane, (com)Uniunea Europeană, trimiterile la drone și aparatură sofisticată de război. Ceea ce ar suprapune cele două perioade comunicând ceva ce nu știu sigur dacă vreau să mi se clarifice.
    Majoritatea benzilor strânse au un caracter demitizant, trecând personajele găsite în paginile lui Pif peste pragul copilăriei într-o lume unde există bătrânețe și moarte, inadecvare și uzură, violență și sexualitatea.

    Viorel Pîrligras scrie şi arată pe larg despre acest număr pe lumiparalele.ro
    „Jurnalul” debutează cu o aventură de-a lui Pif, cum altfel?, concepută de acelaşi Marian Mirescu. Maniera de abordare îmi evocă stilul conceptual al şcolii Dupuis – desene caricaturale ilustrând o poveste serioasă. Puţine povestiri atât de complexe am văzut la viaţa mea în creaţia lui Mirescu. Ce se povesteşte acolo ţine de o epocă comunistă – cea a anilor 60 –, de o ideologie bolnavă care asmuţea clasele sociale unele împotriva celorlalte, fraţii contra fraţilor. Fantezia are trimiteri subtile la realitate, la relaţia universului „Pif” cu România, şi se termină tragic.

    O ediţie adăugită nu va fi, probabil, în acest an. Şi nici digitală.
    Acest număr rămâne disponibil doar pe hârtie şi livrabil la comandă.
    Alin şi Viorel au dreptate: oferirea gratis, online, este neproductivă, şi, respectiv, o ediţie în lşimba franceză ar fi mai importantă şi, probabil, mai… productivă.

    #21804 Răspunde
    Marian Mirescu
    Moderator

    Originalul PIF a împlinit 75 de ani.
    LA MULȚTI ANI!
    Chapeau, Cabrero!

    #21805 Răspunde
    Marian Mirescu
    Moderator

    Jurnal de Pifan este disponibil tuturor
    Glop, glop! cum ar zice…Pifănel.

    #22141 Răspunde
    Marian Mirescu
    Moderator

    Ion Manolescu scrie în Teoria benzii desenate.Intertextualitatea parodică și absurdă

    COOPERĂRI INTERTEXTUALE
    Intertextualitatea parodică practicată de scenariştii şi desenatorii de la Vaillant şi Pif Gadget are, peste ani, ecouri dintre cele mai neaşteptate. De pildă, numărul 24/mai 2015 al revistei craiovene AH, BD!, intitulat, într-o pastişare a subtitlului Vaillant-ului, Jurnal de Pifan, este construit în întregime pornind de la ideea reciclării absurd-comice a benzilor desenate din publicaţia franceză. În varianta lui Marian Mirescu, Gai-Luron devine… Ghe. Luronescu (îmbătrînit şi visîndu-se în alt corp, ca în paradoxul fluturelui al lui Lao Tzu, p. 32), în vreme ce, într-o prelucrare a lui François Corteggiani (scenariul) şi Mircea Arapu (desenele), Pif le chien se transformă în… RIP le chien, motanul Hercule apare cu garou la braţ şi seringa înfiptă în vene, iar foştii desenatori ai celor doi eroi, Arnal, Mas şi Motti, au pietre funerare într-un cimitir a cărui locaţie corespunde cu adresa la care publicaţia a dat faliment (p. 33).

    În AH, BD!, cea mai inventivă reciclare absurdă a vechilor serii din Vaillant şi Pif Gadget îi aparţine lui Viorel Pîrligras. În paginile sale, parodierea benzii desenate Totoche şi a comportamentului eroilor lui Jean Tabary atinge cotele maxime ale cinismului vesel, într-o linie scenarială asemănătoare cu a desenelor animate Beavis & Butt-Head sau Happy Tree Friends.

    Reuniţi peste decenii la cîrciuma Chez Paulot, membrii „găştii lui Totoche“ (odinioară, nişte puşti plini de viaţă, cu idealuri nobile şi o morală ireproşabilă, mereu gata să croiască planuri de aventuri în căbănuţa lor pariziană dintre blocuri) îşi dezvăluie, în varianta Pîrligras, toată splendoarea ghinionului şi a ratării: dinamicul Paulot zace, blazat şi alcoolist, în propriul bistrou; înţeleptul Inginer are un braţ amputat (în urma unui accident de muncă); mîncăciosul Bouboule consumă zeci de pastile pentru inimă, diabet şi circulaţia sîngelui; copilăroşii Corinne şi Jeannot au ajuns dependenţi de tutun, alcool şi violenţă (pp. 62-63).

    Cît despre Totoche, fostul apărător pacifist al drepturilor elevilor şi animalelor apare acum… ras în cap, proaspăt eliberat din închisoare: „De fapt, Totoche, de ce-ai făcut 25 de ani de puşcărie?“, „Crimă, Inginerule, crimă. Am omorît proprietarul acelei bănci“, „Un proprietar de bancă? Ce bancă?”, „Cea care s-a construit pe terenul viran al cabanei noastre. O mai ştii?“ (p. 63, casetele 10-11). Valorificînd filonul sadismului copilăriei, descris de Freud în Trei eseuri despre teoria sexualităţii şi integrat de Tabary în Les Jeudis de Corinne et Jeannot, Viorel Pîrligras merge un pas mai departe şi îl grefează, ironic, pe temele „devenirii“ şi „pierderii inocenţei“ în propria bandă desenată. Astfel, între AH, BD! Jurnal de Pifan şi Vaillant. Le Journal de Pif, se stabileşte o relaţie de cooperare intericonică şi intertextuală cu efecte hilar-groteşti de cea mai bună calitate postmodernistă.
    Observatorul cultural nr.814 / 17-23 martie 2016

    • Acest răspuns a fost modificat acum 10 luni, 3 săptămâni de către Marian Mirescu.
Vizualizare 9 articole - 1 la 9 (din 9 în total)
Răspunde la: Răspuns #12071 în JURNAL DE PIFAN
Informația ta: