- Acest subiect are 7 răspunsuri, o opinie și a fost actualizat ultima dată acum O săptămână, 2 zile de
.
-
Articole
-
După 30 de ani de promovare neostenită a tinerilor autori români de benzi desenate, Marian Mirescu s-a hotărât, la ceas aniversar, să editeze un număr special al publicației sale Ah, BD!, în care strânge unele dintre cele mai frumoase desene și benzi desenate realizate de el însuși în cele trei decade trecute.
Intitulată Kontact (Alternativ), după cum ar fi trebuit să se numească în 1990, publicația prezintă și un parcurs istoric al benzii desenate, de la zincurile care încă se mai foloseau la începutul anilor 90, până la Inteligența Artificială pe care Marian Mirescu nu ezită s-o folosească, pentru a-și îmbogăți operele grafice.
Așa cum se știe, în orice țară unde banda desenată clasică este iubită și citită de milioane de cititori, a apărut și una alternativă, a autorilor care nu se (re)găsesc în canoanele BD clasice. La noi, unde banda desenată încă își mai caută publicul generalist, cel mai strălucit reprezentant al BD alternative (și care nu a negat niciodată scopul său – vezi sloganul de pe coperta tututor publicațiilor Ah, BD: „Subcultură pentru toate elitele!”) este Marian Mirescu. El întodeauna a înotat contra curentului, utilizând un grafism original, unic în analele BD românești, dar abordând și subiecte neuzitate, de cele mai multe ori ermetice cititorului obișnuit de BD.
Publicația sa se adresează publicului 30+ nu doar datorită superbelor nuduri desenate de Mirescu, dar și pentru că îți trebuie un bogat bagaj de cunoștințe pentru a înțelege, în profunzimea lor, mesajele narațiunilor grafice ale autorului.
Inutil să mai spun că albumul a fost tipărit în excelente condiții tipografice, dar într-un tiraj atât de restrâns încât cu siguranță nu va ajunge la toții fanii lui Mirescu. Așa că grăbiți-vă să-i scrieți, pentru a vă procura acest număr special care, atunci când banda desenată va fi o prezență normală și constantă în viața cititorilor români, se va vinde cu contravaloarea greutății sale în aur!
Dodo Niță, in Benzi desenate româneștiN.B.
Coperta face parte dintr-un proiect de revistă de benzi desenate dinainte de AH, BD! KONTACT este un precursor al „magazinului de subcultură pentru toate elitele”
Astfel, înscrisul, păstrat ca atare de atunci, nu dă seama de caracterul publicației de acum, care este deci altceva decât o revistă („magazin”) – v. prezentareaBuna ziua,
As dori sa achizitionez un exemplar din Kontact alternativ de Marian Mirescu, cum se procedeaza?
Multumesc,
Radu…cei care-l comandă, totuși, sunt rugați să se prezinte pentru a ne convinge că fac parte din „elitele subculturii” – destinația de 30 de ani a publicațiilor AH, BD!
Cu mulțumiri pentru înțelegere
D+M MirescuNe vedeți și auziți pe contul SyndiTube
Un „Kontact” cu opera lui Marian Mirescu
Un eveniment publicistic, prea puţin perceput, până la această oră, la adevărata lui valoare, este apariţia „magazinului evazionist” AH, BD! care marchează 30 de ani de la primul său număr. „30 de ani de publicaţii de benzi desenate”, aşa cum este menţionat pe manşeta copertei, care reproduce macheta originală a precursorului AH, BD! – proiectatul magazin KONTACT.
Dar nu doar pentru această aniversare este importantă publicaţia, ci şi pentru faptul că ea se constituie ca „album de autor”, iar autorul este şi fondatorul şi neobositul editor al „magazinului recomandat tuturor elitelor”, în varianta 1996, şi „subcultură pentru toate elitele!”, în prezent, ambele sloganuri fiind prezente, de asemenea, pe coperta numărului de colecţie.
Într-o prefaţă, intitulată „Cuvinte, la început…”, Marian Mirescu, autorul de care aminteam mai sus, face, în stilul său, un lapidar istoric al periodicului (cca 35 de numere, fără a socoti volumul „AH, BD! O aventură balcanică”), amintind începuturile visului din 1990 şi materializarea lui, de la matriţele de zinc – negative pentru tipar al benzilor desenate apărute în „Situaţia”, un ziar al vremii – până la crearea utopicului Syndicart şi de la primul proiect al magazinului, iniţiat în 1992, intitulat „Kontact”, şi până la generaţia avortată a doumiiştilor benzii desenate craiovene.
Urmează un segment consistent de grafică, realizată de Marian Mirescu începând din anii 90, o perioadă din care se detaşează, în opinia subsemnatului, excepţionalele ilustraţii suprarealiste la un roman în foileton foarte realist – am numit „Mărturisirile unui reacţionar” de Sava Ionescu.
„Revoluţia română – Tablouri” este capitolul principal al acestui album. În el, surprinzătoarea bandă desenată „Omagiu”, tratat într-un grafism original în care niciodată cuvintele n-au fost mai aproape, până la contopire uneori, de expresia grafică. De fapt, curiosul stil cu linii labirintice exprimă foarte bine situaţia încâlcită a acelui eveniment: o confuzie între imagini, cuvinte, iluzii, spectre. Povestea fusese proiectată pentru albumul „Istorii din ’89 în benzi desenate” (Editura Muzeul judeţean de istorie Braşov, 2019). Apoi, Marian Mirescu reia povestea „Aberration”, din AH, BD! numărul 15, povestea unui cuplu dintr-un spaţiu abstract, despărţit de evadarea femeii într-o lume paralelă, în timp ce regimul dictatorial îl condamnă pe bărbat la „reeducare genetică”. Continuarea este un savant colaj de grafică cu fotografii şi prelucrări cu inteligenţa artificială ce pătrunde ameţitor prin universul interior al artistului. Şi, deşi stafia lui Ceauşescu şi a materialismului dialectic bântuie paginile „aberaţiilor” lui Marian Mirescu, tema pare a fi a relaţiei de cuplu şi a separării, prin obsedantul laitmotiv al iubirii („Un lucru doar aş vrea să mai ştiu. Îl iubeai pe… pe acela?”, „Nu-l iubeam”, „Niciodată, iubirea”, „Nu te-am iubit niciodată”). Un „Portal”, realizat cu AI de Dan şi Marian Mirescu, îl foloseşte chiar pe autor ca personaj principal, rătăcind prin Maşina de vise, obsesiv interesat de viaţa emoţională a cuplului şi de sublimarea ei onirică. Ori, pătrunderea în viaţa reală a autorului este cheia în care se citeşte altfel întreaga poveste.
Două benzi desenate experimentale – „Iluzia” şi „Tais-toi, enfin!” – fac notă aparte în întregul calup grafic, dar povestea fără cuvinte „Sol”, asociată cu melodia Beatles „The fool on the hill”, revine la aerul moebiusian caracteristic perioadei de aur a creaţiei lui Marian Mirescu. Este povestea unui „nebun” care urcă, cu mult efort, un deal pentru a aduce celor de jos lumina, prin sacrificiu. Un Icar reinterpretat, care se aruncă în gol, conştient că pentru o clipă a surprins inefabilul.
Alături de „Aberrations”, „Kontact” se adaugă conţinutului grafic esenţial din opera unui artist – l-am numit pe Marian Mirescu – care se cere recunoscută de breasla creatorilor şi de iubitorii contemplaţiei estetice.
(Mozaicul 8-9/2026)
Viorel Pîrligras
