MUZEUL BENZII DESENATE

Acasă Discuții Diverse MUZEUL BENZII DESENATE

Acest subiect conține 53 de răspunsuri are 5 voci și a fost actualizat ultima dată de _Maxim _Maxim acum 7 ani.

Vizualizare 9 articole - 46 la 54 (din 54 în total)
  • Autor
    Mesaje
  • #5143 Răspuns
    _Maxim
    _Maxim
    Participant

    Asadar… ramane cum s-a stabilit!

    Pleodaria continua retoric: Sunt aceste afirmaţii adevărate? (In patria nostrae banda non prea desenatur)

    Primii, obscurii negativisti debili, sa stie ca afirmatiile lor, care sunt tinta acestei conferinte, sunt infirmate evident* de carti si saloane de(spre) BD:

    1. Istoria benzii desenate româneşti,
    2. Dicţionarul benzii desenate din România,
    3. Benzile desenate şi canonul postmodern,
    4 (24) Salonul Internaţional al Benzii Desenate din România (21 de ediţii)
    5. (26) saloanele europene şi internaţionale organizate la Bucureşti şi la Iaşi**
    6. (27) Muzeul Benzii Desenate
    Poti vorbi despre ceva care nu exista?
    Q.E.D.

    Ceilalti, scapati dintre paranteze, dat fiind ca, in cele din urma, autorul li se adreseaza prin intermediului textului conferintei (v.link)… sa-si schimbe parerea LOL dureros prin lectura si studiu fortate:
    să deschidă revistele şi ziarele româneşti
    caute în catalogul editurilor

    unde
    vor găsi suficiente dovezi
    care să ne permită să afirmăm***
    răspicat
    că există

    şi în ţara noastră,
    chiar dacă la o scară redusă****,
    bandă desenată
    ca


    mijloc de exprimare artistică.

    FĂS!

    Ce-a fost asta!?

    Sa-ti nascocesti potrivnici, ca sa-i infrangi de ochii lumii…!*****

    * plus cele nationale si europene de la Caracal! 😛
    ** 6(27) de „afirmari” ale Benzii Desenate nationale in contra celor 3 isterizate negari ale ei
    *** logic: care ne-au permis noua sa afirmam
    **** in Bucuresti, la Constanta, pe la Iasi? (…prin Craiova, poate?)
    ***** „Doamne, fereste-ma de prieteni, ca de dusmani am eu grija!”

    #5144 Răspuns
    _Maxim
    _Maxim
    Participant

    Comics.ro face, in sfarsit (si la sfarsit!) un comentariu:

    „Mult asteptata conferinta, ce trebuia sa aduca mai aproape autorii de benzi desenate si editurile, s-a dovedit a fi foarte reprezentaiva pentru „piata” benzilor desenate de la noi! Adica: sala a fost pliiina de autori, incarcati cu schite, idei sau proiecte concrete deja tiparite iar din partea editurilor a venit UN SINGUR reprezentant – editura Vellant – o editura ce deja crede in benzi desenate dupa succesul pe care l-a avut Istoria Benzii Desenate Romanesti, Editura Vellant, 2010.

    Concluzii: editurile nu au bani (inca e criza se pare) si mai ales nu au bani de riscat pe ceva ce nu are piata. Bineinteles ca benzile desenate „NU AU piata”, tocmai pentru ca editurile NU SCOT benzi desenate! Stim cum e cu cercul vicios… Editurile pot fi abordate totusi cu propuneri concrete din partea autorilor si mai ales propuneri care sa prinda la public. Ce inseamna asta mai exact nu stim dar merita incercat.

    Pana una alta, desenatorii romani lucreaza pentru edituri din alte tari sau isi publica singuri albumele, care cum poate!”

    In textul integral (probabil) al conferintei, se ajunge la aceeasi concluzie (bold), la, pardon de repetitie, făsăiala pomenita mai sus, in urma unei rafuieli a la Lucky Luke (mai tare decat umbra lui!):

    “Nu există bandă desenată în România!” Nu există autori BD români!” “Editorii de la noi nu publică BD!” Astfel de aserţiuni au viaţă lungă şi încă le mai găsim, pe ici pe colo, printr-un colţ de pagină de ziar sau pe diverse forumuri, mai mult sau mai puţin obscure (şi nu vorbim aici de cei care fac astfel de afirmaţii din rea-voinţă, pentru a se putea lăuda ulterior că ei sunt cei care au inventat cea de-a noua artă în România!)

    Sunt aceste afirmaţii adevărate? Istoria benzii desenate româneşti, Dicţionarul Benzii desenate din România, Benzile desenate şi canonul post-modern, Salonul Internaţional al Benzii Desenate din România (21 de ediţii), celelalte saloane organizate la Bucureşti şi la Iaşi, Muzeul Benzii Desenate, le infirmă în mod evident, pentru cei care au ochi să vadă.

    Pentru ceilalţi, le recomandăm să deschidă revistele şi ziarele românesti, să caute în catalogul editurilor şi vor găsi suficiente dovezi care să ne permită să afirmăm răspicat că există şi în ţara noastră, chiar dacă la o scară redusă, banda desenată ca mijloc de exprimare artistică.

    Săptămânal găsim benzi desenate şi stripuri (scurte BD de câte 2-3-4 casete)* desenate de autori români în ziarele Evenimentul Zilei, Puterea, Jurnalul Naţional, Evenimentul de Iaşi, revista Kamikaze, etc, dar şi în revistele pentru copii şi tineret** Bravo, Cutezătorii, Luminiţa, Doxi, Pipo, Oscar (Craiova), Helion (Timisoara)*** etc. Până de c rând a apărut – ca supliment la ziarul Adevărul – revista franţuzească Rahan (56 de numere). A preluat iniţiativa apoi ziarul Evenimentul Zilei, care a editat 4 broşuri din seria Mus-a-fir, desenate de Adrian Andronic.
    Şi cărţi de benzi de benzi desenate apar, chiar dacă nu într-un număr atât de mare pe cât ne-am dori. Editura Adenium din Iaşi a publicat în excelente condiţii grafice primul album din seria “O inimă de broscuţă” desenat de Şerban Andreescu, după un roman de Gheorghe Vârtosu.

    Alexandru Ciubotariu coordonează la editura Casa Radio noua colecţie “Prichindel”, care cuprinde cărţi de benzi desenate adaptate după scenarii radiofonice originale. La Muzeul Benzii Desenate au fost lansate în luna august primele trei titluri din colecţie: Omul Invizibil, desene de Puiu Manu, după romanul lui H. G. Wells, Tom Sawyer şi Huckleberry Finn, de Ionuţ Popescu, după Mark Twain, Aventurile lui Cipolino, de Alexandru Ciubotariu, după Gianni Rodari.
    In fine editura MM Europe, patronată de un francez inimos şi pasionat de benzi Desenate, a editat în acest an două noi titluri din aventurile lui Tintin: Obiectiv Luna şi Am păşit pe Lună. Astfel, din 2006 până astăzi, a publicat deja 14 titluri în româneşte, şi mai are doar 10 pentru a încheia toată seria.

    E-adevărat, editurile româneşti preferă mai mult să publice BD străine****: Rao a editat anul trecut albumul Micul Prinţ, al francezului Joan Sfar, după ce, în anii precedenţi, a publicat 9 volume cu peripeţiile lui Garfield. Editurile Nemira şi Univers au testat piaţa cu câte un volum din aventurile Lucky Luke. Noua editură Art a a adus în ţară două cărţi BD pentru adulţi, semnate de iranianca Marjane Satrapi, apărute în colecţia “romane grafice“. In fine, editura Corint a mers pe mâna americanilor, publicând mai multe serii de comics, cu aventurile lui Spiderman, Superman şi Wolverine, pentru a profita de publicitatea făcută de difuzarea filmelor respective în ţara noastră.

    Autorii români, care încă nu şi-au găsit un editor în ţară, au avut de ales între două căi: fie publică benzi desenate în străinătate (ex: Cristian Păcurariu şi fraţii Augustin şi Dan Popescu semnează mai multe albume la editura franţuzească Soleil iar Victor Drujiniu publică benzi desenate în Statele Unite), fie se auto-editează.
    Cel mai cunoscut fanzin de benzi desenate este revista Comics, coordonată de Octav Ungureanu. Lansată la sfârşitul anului trecut, revista are deja cinci numere apărute (atât on-line cât şi tipărite), a publicat aproape ***** 35 de autori români (atât debutanţi cât şi consacraţi) şi se laudă cu aproape 40.000 de accesări on-line. Alte fanzine sunt editate la Craiova: Ah BD!****** şi Sanki.

    In fine, există şi autori care se editează singuri sau prin intermediul unor asociaţii: doar în 2011 au apărut Iancu Jianu, Cinci săptămâni în balon şi Clanţă, desenate de Vali Ivan, Piatra seacă*******, de Mihai Grăjdeanu, Doi ani de vacanţă, de Livia Rusz, Semne şi desemne, de Sandu Florea şi Nichita Stănescu. Si exemplele pot continua.

    Este foarte adevărat că încă nu există la noi o politică editorială coerentă******** de a edita benzi desenate, nici româneşti, nici străine. Nu există colecţii specializate de BD la marile edituri*********, nu există o librărie adevărată de benzi desenate**********, nu există nici măcar câte un colţ specializat BD în marile librării româneşti. „

    *iata legatura intre CARICATURA si BANDA DESENATA (v.conferinta dedicata), veriga pe care am denumi-o diptic/triptic caricatural si mai greu BD
    ** „suna ca dracu'”
    ***cele mai multe din aceste publicatii nu sunt saptamanale…ci mai degraba spontane
    **** pleonasm din avant demonstrativ!… iar editorii prefera autorii straini… pentru ca pe aia-i stiu!
    ***** a dat cu virgula!?
    ****** corect: alte fanzine continua sa fie editate…8) si AH, BD! h minuscul a avut… viata scurta; abandonarea lui a marcat si despartirea de ziarul care a patronat „magazinul evazionist” la primele doua numere; greseala este frecventa si oarecum de inteles…
    ******* hahaha! se ia! asa-i ziceam si eu (in gluma!)
    ******** nici coerenta, nici incoerenta
    ********* nici mari, nici mici
    ********** nici adevarate, nici…(!)

    #5145 Răspuns
    _Maxim
    _Maxim
    Participant

    Am citit cam cele 3 pagini de thread de pe dreamsworld si nu pot sa zic decat WTF! Nici in timpurile cand stateam pe net si aveam timp sa scriu commenturi de mii de cuvinte nu cred ca am analizat discursurile unor oameni. Adica, chiar cred ca sunt lucruri de facut mult mai productive decat sa dam cu vorbele in stanga si in dreapta.

    Observ o antipatie intre fanii din Bucuresti si cei din provincie? Un fel de “care-i mai tare, Salonul de la Constanta, Craiova sau Bucuresti?” Ca, noi provincia nu ne putem misca tot timpul la Bucuresti, ca de ce numai in capitala se intampla lucruri faine? Ca unii uita sa-i mentioneze pe altii si alte mizerii de genul asta si , pentru moment UIT, ca am in spatele acestor comentarii oameni maturi. Inteleg ca sunt considerente de timp si bani care impiedica provincia sa ajunga la aceste evenimente dar asta nu le face nici mai bune nici mai proaste decat sunt. Iar personal mie mi s-au parut obisnuite, nimic spectacular nu s-a prezentat ca sa poata si provincia sa se planga pe buna dreptate ca nu a putut ajunge.

    Termenul de “muzeu” al benzii desenate este intradevar fortat, si asta din perspectiva programului de arhitectura MUZEU. Pana si invitatul belgian, care a expus modul in care functioneaza Centru de Banda Desenata Belgiana a evidentiat acest lucru, dar nu cred ca munca organizatorilor merita subapreciata si luata in deradere pentru asta. Nu cred ca au ales “muzeu” pentru a fii pedanti sau a-si da o importanta exagerat de mare, ci doar pentru ca nu au gasit un termen mai bun. (centru suna bine, insa e prea vag pentru publicul larg)

    Nu stiu care este motivul pentru care nu se mai discuta pe acest thread si thread-uri similare pe VA despre BD, poate cu totii au ceva mai bun de facut decat sa scrie comentarii. De altfel cred ca si eu prefer sa mai desenez 2-3pagini , sa fac ceva concret dpv al unui autor, decat sa scriu comentarii. Exista discutii utile, productive, brainstorming si discutii inutile, aceasta, aka despre muzeu si ce se mai petrece acolo, este din foarte multe puncte de vedere o discutie inutila.
    user Ghandi / visualart.ro

    http://www.visualart.ro/forum/threads/19067-exista-ceva-pe-piatza-noastra-!!!/page7

    Este reactia unei autoare de BD (Manga), de 26 ani, interesata de soarta acestei arte.
    Lectura celor trei (patru…) pagini de aici a tulburat-o, nevenindu-i sa creada ca cineva se poate ocupa cu analiza discursurilor unor oameni, care analiza ar insemna sa… dai cu vorbele in stanga si in dreapta – inedita analiza! – in loc sa faca altceva mai productiv!
    Daca putea sa fie mai explicita… Sunt deschis la sugestii,macar.

    CE-AM FACUT?
    😀
    Am analizat texte publicate pe site-uri dedicate evenimentului – in sine si in context.
    Demersul meu era unul de revelare a unor mecanisme greoaie de aburire a realitatii, cu vorbele stranse intr-un fascicul logic condensat, nicidecum improscate ineficient.

    Ghandi extrage din cele scrise de mine o antipatie intre fanii din Bucuresti si cei din provincie, dubitand retoric… si expune „mizeriile” care o alimenteaza.

    Despre fanii cui sa fie vorba? Poate despre iubitorii benzilor desenate… in fine, despre”bedefili”?
    Eu insumi fiind din provincie, as fi un bedefil care-i antipatizeaza pe cei din Bucuresti, fiind antipatizat la randul meu.…
    Mie-mi plac atat de mult benzile desenate incat si creez. Ca si Ghandi.
    Sunt asadar un autor BD. Din provincie – dar asta nu cred ca are importanta!

    O mizerie ar fi competitia intre locatiile diferite, de alta data, ale saloanelor (=salonului) BD!?

    Alte mizerii: provincialii ii antipatizeaza pe bucuresteni pentru ca nu pot participa la lucrurile faine* (cum s-ar amagi ei) care se petrec doar in capitala, iar unii uita sa-i mentioneze pe ceilalti! (…)
    Mizeriile astea sunt prejudecati, care pot parea fi o cearta infantila intre oameni maturi. Asa sunt prejudecatile!

    Ghandi amesteca lucrurile si ma antagonizeaza cu cei care emit textele analizate sau alte opinii auzite sau citite de ea.

    Daca ar fi ajuns la evenimentele centrale provincialil nu le-ar fi schimbat cu nimic, si nici n-ar fi avut ce pierde*, spune Ghandi.
    Evenimentele au fost atat de anoste* incat nici o participare mai larga nu le-ar fi facut mai atragatoare – as fi zis folositoare.
    Iata o concluzie din partea unei participante de un entuziasm moderat.

    Eu facusem o simpla dar repetata solicitare pentru a afla si noi, provincialii, ce se petrece acolo. Nu era nici invidie, nici frustrare, nici alta… mizerie.

    Ghandi, aka Raluca Zaharia, mai impartasise pe visualart.ro din cele petrecute la „muzeu”, fapt pentru care ii multumesc si drept pentru care ii sunt recunoscator. Daca tot am ajuns aici, mentionez si efortul depus de comics.ro pentru a ne apropia de centru prin comentarii, fotografii, filmulete.

    Ghandi gaseste si ea nepotrivit termenul de „muzeu”, asa cum e de parere si invitatul belgian (directorul general al Centrului de Banda Desenata Belgiana), dar ramane un termen care da bine la „publicul larg” (!!).
    Cu toate acestea Ghandi ia… apararea organizatorilor (Institutul Cultural Roman si Muzeul National de Arta Contemporana!!?) in fata „subaprecierii” si „deraderii” de care ne-am face vinovati!
    Eu am vorbit de muzeificare prematura si de tendinta de innobilare…fortata VERSUS precaritatea productiei BD.
    E cineva de alta parere?

    Strugurii-s acri: la invitatia lui Ghandi de a comenta pe forumul visualart.ro (threadul „exista ceva pe piatza noastra ?!!!”), nu a raspuns nimeni, cu o exceptie (psseudonumitul), asa ca… cica am face mai bine sa desenam decat sa comentam.
    Si in plus si la urma urmei discutia despre muzeu e inutila*!
    De acord!

    #5146 Răspuns
    _Maxim
    _Maxim
    Participant

    Expozitia si Istoria Benzii Desenate romanesti, devenita itineranta, a ajuns in Spania…

    Institutul Cultural Român de la Madrid organizează expoziţia „Istoria benzii desenate româneşti“, curator: Alexandru Ciubotariu, în perioada 26 septembrie – 9 octombrie 2011, în colaborare cu Guvernul Spaniei, prin Ministerul Culturii şi Biblioteca Naţională a Spaniei. Expoziţia va putea fi văzută pe gardul exterior al Bibliotecii Naţionale a Spaniei, la intersecţia dintre Calle Jorge Juan şi Paseo de Recoletos.
    Selecţia prezintă, prin intermediul a trei etape: „Vârsta de Aur“ (1891-1947), „Socialism şi BD“ (1948-1989) şi „Banda Desenată Contemporană“ (1990-2011), atât evoluţia fenomenului şi a tehnicii BD în România (trecerea de la alb-negru la color, rafinarea scenariilor, a detaliilor, complicarea sau simplificarea bulelor de dialog), cât şi paradoxurile acestei evoluţii.
    Prezentarea expoziţiei va avea loc pe 27 septembrie, la ora 19.00, la sediul ICR Madrid, în prezenţa curatorului Alexandru Ciubotariu.
    http://salonbd.ro/

    Avem o poza de pe gard:


    (fotografie de Adrian Buz – scriitor şi traducător craiovean de la Madrid)

    Central, o plansa din „Poarta” lui Viorel Pirligras

    #5147 Răspuns
    _Maxim
    _Maxim
    Participant

    „Suntem la Madrid” cu desenele noastre, OK, e o chestie!
    Da bine acolo pentru imaginea romanilor iberici! In Romania, de unde au plecat acestia, sunt oameni care se indeletnicesc si cu altceva!

    … Dar daca tot e (tot) in strada, pe langa simezele ad-hoc, potrivita era, de pilda, prezenta unor persoane imbracate in pardesie pe care sa fie reprezentate „etapele”, iar odata desfacute exhibitionist, na, sa dezvaluie plansele respective!
    Iar daca aceste „personaje” puteau da si ceva informatii suplimentare, am fi avut mai mult, daca nu tot: captarea atentiei, interactionare, in forma ludica, promotionala, informativa…

    S-ar fi evita, o data, decalajul intre forma si continut, intre realizare si iluzionare.

    Intelegem ca e criza si la ICR, Guvernul Spaniei, Ministerul Culturii, Biblioteca Nationala…

    #5148 Răspuns
    _Maxim
    _Maxim
    Participant

    Din nou la New York, cu standul „No School” la Comic Con
    Deja aici:

    http://dreamworld.syndicart.net/forum/viewtopic.php?t=58&start=60

    PTIU DRACE! COMIC CON OPENS TOMORROW 4 YOU!

    Romanian comics are a bit atypical (not unlike most other things Romanian). On the Eastern outskirts of a European tradition that spans almost three hundred years, Romanians have painted serious „sequential art” since the 15th century. Most famously, Voroneţ Monastery in Northern Moldavia features well-known superheroes such as All-Mighty God, His Angels and, of course, Dracul (aka The Devil). The best part of these ancestral „comics”: Voroneţ Monastery is located in Gura Humorului (meaning ‘Mouth of Humour’).

    But enough with historical considerations. Here we are now, 2011 AD: the very first presence of Romanian benzi desenate at the largest East Coast US comics convention, New York Comic Con. We have: Grrr… Meow… Zât… Pleoşc… Pfff… Splash… Zbeng… K-Boom… Ete Scârţ! Would you miss something like that? For more funny noises and smart-ass artizts, join us daily at Booth 2018, Javits Center, NY! Păi nu?

    Mai multe, in fiecare zi, la http://nycomiccon2011.tumblr.com/

    Haios, dar si pentru americani!?

    #5149 Răspuns

    Graphite
    Participant

    Tareeeeeeeeeeeeeeeeee. În afarã de „trosc”, ce sã mai zici?

    #5150 Răspuns
    _Maxim
    _Maxim
    Participant

    Este un amestec zglobiu de locuri comune si de limbi, o zbenguiala care nu da bine nici baietilor… care nici ei nu mai sunt „baieti” :mrgreen:

    #5151 Răspuns
    _Maxim
    _Maxim
    Participant

    Ion Manolescu, in „Benzile desenate si canonul postmodern”, CARTEA ROMANEASCA, 2011, pune fata in fata, „la cantar”, „huliganismul” sau „vandalismul cultural” si elitismul canonic conservator.
    Altii, dintr-un „reflex de onorabilitate”, al invecinarii innobilante, le con-funda, si cu grabirea atavica carpato-danubiano-pontica, porneste şa muzeificarea, „mumificarea canonica”, subordonarea autodestructiva a reinnoirii: arestarea unor porniri cu aparente vitale, răs-stabilizatoare…

    Aceste vitale „revizuiri canonice sistematice” sunt privite din turnul de fildes ca „acte de vandalism cultural”.
    Or, „vandalismul cultural” este o sintagma suficient de expresiva pentru a nu face loc interpretarilor „consensuale”.
    Protejarea „marilor certitudini”, astfel periclitate, se face prin „mijloacele paseismului teoretic, ale mumificarii canonice si alte ostilitati fata de provocare”, pentru „pastrarea unor privilegii culturale iluzorii, dar inca tentante. Cu timpul, in forma sa cea mai poleita, mirajul infailibilitatii a condus la o muzeificare a literaturii romane (posesorii adevarului unic fiind si gardienii muzeului) ce nu mai deranjeaza pe nimeni, din moment ce s-a transformat in reflex de onorabilitate…”

    Am citat din capitolul „Sapte idei radioactive”, p.111, de citit in intregime.

    Iata, pana una-alta, si cele sapte mijloace de reformulare a notiunii / rolului criticii si istoriei… valabile si in mic pentru Banda Desenata de la noi:

    1. relativizarea „marilor adevaruri”…
    2. desfiintarea monopolului infailibilitatii critice
    3. postmodernizarea discursului critic si a metodelor de investigatie istorica
    4. adoptarea unei pozitii teoretice pluraliste, eliberata de prejudecati si inhibitii
    5. dinamitarea festivismului canonic
    6. democratizarea canonica
    7. liberalizarea concurentialitatii istorice

Vizualizare 9 articole - 46 la 54 (din 54 în total)
Răspunde la: MUZEUL BENZII DESENATE
Informația ta: