SALON BD ROM la BUDAPESTA

Vizualizare 15 articole - 31 la 45 (din 96 în total)
  • Autor
    Mesaje
  • #3170 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    :)) buzzzzzz! buzzzzz!…
    Vorbesc cu ei pe messenger, la telefon… Cu greu posteaza! E neproductiv sa vorbesc cu fiecare in parte, sa repetsarepetpetpetpetpetpetetetet…

    De-asta exista forumul DW, dar deh! :-?? vorba veche adaptata: Defilam cum om putea, cu ce avem…

    Cat priveste aranjarea expozitiei: ar fi bine ca exponatele sa se prezinte cat de cat unitar, sa nu fie zeci de formate pe pereti. Dar, la urma urmei, o sa vedem la fatza locului cum compunem ansamblul. Daca veniti cu tot ce trebuie pentru lipit si agatat, castigam timp.
    Pentru invitatia pe care o trimit publicului din Budapesta, eu am ales, ca imagine de “fatzada”, pagina aceea desenata de Valentin Iordache, si unde voi trei (cu Pirligras) sunteti niste personaje vesele care se distreaza pe seama BD-ului craiovean.
    (Mircea Oprita)

    Eu voi face un mic afis de pus acolo si, eventual pe net si in ziarele la care voi reusi sa trimit informatia. Tot Bula mi-a sarit in ajutor: Voi fi Bulapesta un fel Bula bacs, asa che pune la mine un mustatze, la EU, super-eroul U.E. (Umorului European -ks-ks-ks!)

    Ve trimit un shitza cu Bula bacs dache vreti se completam sau sa coloriem? 😛

    #3171 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Daca aveti idei cretze si pofta de afishare, faceti*!
    Iata datele definitive:

    INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN BUDAPESTA si CLUBUL UNGAR DE BANDA DESENATA

    joi, 27 aprilie 2006, orele 18

    SALONUL ROMÂNO-MAGHIAR
    DE BANDA DESENATA

    Din România participa:
    Dodo Nita, Marian Mirescu, Alexandru Ciubotariu, Adrian Barbu, Daniel Horia, Dan Marian Mirescu.
    De asemenea, Eric Desideriu (München), Cristian Loghin si Joanna Karpowicz (Cracovia)
    Din Ungaria participa:
    Ferencz Kiss, József Szatmári, Attila Fazekas, Mihály Vass, Péter Korcsmáros, Gábor Korcsmáros, Péter Kozma, Zoltán Domján.
    Invitat de onoare: LIVIA RUSZ
    Cu ocazia vernisajului, se prezinta si albume de grafica BD, precum si Dictionarul benzii desenate din România de Dodo Nita si Virgil Tomulet.

    Manifestarea va avea loc la Institutul Cultural 1146 Budapesta, str. Izsó nr. 5, tel. 3832693

    *si multiplicati (2-3-4) pentru utilizarea atunci in sala; o idee: un poster “personal” cu evenimentul si cu prezentarea fiecaruia de pus la sectorul fiecaruia! mm?

    #3172 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Fazekas Attila:

    #3173 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    more of Attila, here:
    http://www.komiks.gildia.pl/komiksy/dziedzictwo_inkow/1
    (thanks, Joanna)

    #3174 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Posterul BuDaFest si afisul RoHuComicon pot fi preluate de aici si printate pentru a fi folosite la Salon.

    “BuDaFest” poate fi folosit pentru a scrie prezentarile fiecaruia pe un spatiu in prelungirea de jos sub logo-urile DreamWorld, SyndicART, AH, BD! si Sanki – totul pe un A4!

    #3175 Răspunde
    DreamWave
    Participant

    Lauren?iu DEMETROVICI

    WELLS – UTOPIA LIMITAT?

    Atât de cunoscut nou? prin romanele sale, Mircea Opri?? ne surprinde de aceast? dat? printr-o lucrare de factur? critic?, la care frapeaz? onestitatea scrupuloas? a document?rii, profunzimea, claritatea ideilor. Autorul relev? filonul comun al operei welisiene, chiar dac? pe alocuri pentru aceasta este necesar? derularea ghemului operelor complete, de-a lungul celor patruzeci de romane, a num?rului uria? de lucr?ri publicistice, a celor aproape o sut? de povestiri ?i de schi?e. Tocmai unicul fir conduc?tor al tuturor acestora î?i propune Mircea Oprit? s?-l aduc? la suprafa?? de-a lungul celor ?apte capitole ale analizei sale.

    Herbert George Wells a intrat în literatur? ca un scriitor strâns legat de via??, aducând cu el dispre?ul fa?? de tot ceea ce îngreuneaz? existen?a uman?. Privind oglinda strâmb? a lumii, marele scriitor î?i concretizeaz? demersul pasionant al utopistului modern care, dup? cum singur recunoa?te prin spusa unuia din personajele sale, „toat? via?a fusese un cet??ean al utopiei exilat pe P?mânt”. Mircea Oprit? îl descoper? pe utopist prin raportarea crea?iilor la autobiografie, ceea ce în cazul lui Wells nu este numai posibil, ci ?i absolut necesar. C?ci, a?a cum m?rturise?te scriitorul, c?r?ile ?i articolele sale, cel pu?in în m?sura în care pun problema raporturilor între om ?i societate, au ?î?nit din propriile dificult??i fiind esen?ialmente o extravertire, o generalizare, o încercare de a atribui crezul s?u fiec?ruia. În lucr?rile sale, cu ajutorul personajelor ?tiin?ifico-fantastico-grote?ti ?i al hiperboliz?rii, Wells demasc? aspecte diverse ale societ??ii burgheze, continuând astfel o veche tradi?ie a literaturii engleze, ?i în primul rând a lui Swift, pe care-l descoperise înc? din copil?rie.

    Începuturile utopiei lui Wells coincid cu perioada studiilor, a profesoratului ?i a primilor ani de publicistic?, momente în care reac?iile fa?? de lumea înconjur?toare au fost mai ales de ordin intelectual, iar contradic?iile fundamentale ale societ??ii au ajuns la el numai sub form? general-abstract?. Iat? deci c? nu din întâmplare forma literar? adoptat? de Wells va fi cea a ?tiin?ifico-fantasticului, care, dup? cum sa ?tie, constituie una din modalit??ile cele mai convenabile de traducere a abstrac?iilor în limbajul concret al imaginii literare În paralel, în biografia scriitorului au existat perioade în care a încercat s?-?i subordoneze crea?ia unor idei false; încerc?rile de a trata problemele sociale din punct de vedere biologic au f?cut inevitabil? p?trunderea în metoda wellsian? a elementelor naturaliste. Expozeul concep?iei despre statul viitorului va fi relevat în romanul-studiu „Utopia modern?” (1905), care reprezint? obiectivul central al studiului lui Opri??. Utopia este organizat? pe bazele capitalismului de stat, P?mântul ?i resursele naturale apar?in statului, sta?iile energetice consiliilor municipale industria ?i agricultura sunt concesionate, atât coopera?iei cât ?i particularilor etc., dar pentru c? nu orice om este muncitor din fire ?i utopia are destui s?raci… ?tiin?a, element esen?ial, este cea care ocup? un loc central, bucurându-se de tot sprijinul. Autorul englez milita astfel pentru o schimbare a societ??ii f?r? ?ocuri, blând?, fiind împotriva ideii de revolu?ie Acest lucru apare mai clar în urm?torul s?u roman-studiu, „Noul Machiaveli“ (1910), unde este expus? ideea ortodox-fabian? a necesit??ii de a reforma societatea modern? f?r? a o supune convulsiilor determinate de modific?rile de structur?. Cu toate c? Wells în?elegea caracterul utopic al propagandei fabiene, el trage totu?i concluzia eronat? c? în transformarea societ??ii este interesat? înainte de toate clasa conduc?toare, propunând secondarea ei de c?tre restul maselor populare

    Mircea Opri?? surprinde foarte exact fantasticul lui Wells, întotdeauna legat de analiza – adesea imperfect? – a principalelor contradic?ii ale societ??ii contemporane, ap?rând fireasc? pierderea treptat? a ardorii, îndr?znelii ?i vigorii proprii lucr?rilor de început, forma romanului fantastic corespunzând tot mai pu?in sarcinilor propuse anterior de autor. Dup? primul r?zboi mondial, Wells continu? s? caute intens metode acceptabile de schimbare a ordinii sociale existente, ignorând largile perspective deschise de Revolu?ia din Octombrie. Curând dup? alegerea lui Roosvelt el pleac? în Statele Unite, sperând c? va g?si în „noua lume” germenii unei societ??i noi echitabile, utopice, dar utopia utopie era amara realitate: un deceniu mai târziu, cu pu?in înainte de moarte, Wells constata falimentul speran?elor sale în agresiunile imperialismului american.

    Mircea Opri?? demonstreaz? îns?, în final faptul c? marii arti?ti sunt judeca?i nu dup? acele lucr?ri în care au precump?nit tendin?ele false, lucr?ri care dispar din memoria cultural? a umanit??ii, ci dup? operele care r?mân, care i-au ajutat pe semeni s?-?i recunoasc? via?a ?i marele rol ce le revine în lupta pentru progres. S?-?i redescopere sensibilitatea, setea de adev?r, de frumos tocmai ca autor al unor astfel de opere intr? Wells în Istoria literaturii, ca p?rinte al unui gen ale c?rui roade le culegem ast?zi cu to?ii.

    C.V. Mircea Oprita

    (25 octombrie 1943, Timisoara).

    Prozator S.F, poet, critic literar, traducator. Facultatea de Filologie a UBB Cluj (1966). Debut absolut in ziarul Faclia (1960). Doctorat, 1999, cu teza Discursul utopic.

    Volume:
    – Intalnire cu meduza , 1966;
    – Argonautica, roman, 1970, Jocul cu vipere, versuri, 1972;
    – Noptile memoriei, povestiri, 1973;
    – Pasarea de lut, roman, 1976;
    – Adevarul despre himere, nuvele si povestiri, 1976;
    – Figurine de ceara, povestiri SF, 1978;
    – Semnul licornului, povestiri, 1980;
    – Cina cea mai lunga, roman, 1983;
    – H.G.Wells Utopia moderna, studiu critic, 1983;
    – Anticipatia romaneasca. Un capitol de istorie literara, studiu critic, 1994. Discursul utopic.
    Momente si repere, 2000;
    – Figurine de ceara. Integrala povestirilor SF, 2004;
    – Mic tratat de concordie nationala, 2005.

    Traduceri:
    – din D. Keene, H.P.Lovecraft, John Brunner, Du Fu. Antologii de autor Az atlepett latohatar, 1975;
    – Die beste aller Welten, 1979;
    – SF aus Rumnien, 1983.
    Premiul Uniunii Scriitorilor, 1973.
    Premiul Titu Maiorescu al Academiei, 2002.

    ()

    #3176 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    A BUDAPESTI ROMÁN KULTURÁLIS INTÉZET
    és a MAGYAR KÉPREGÉNYKEDVEL?K KLUBJA

    meghívja Önt, 2006. április 27-én, csütörtökön, 18 órakor

    A ROMÁN-MAGYAR
    KÉPREGÉNY KIÁLLÍTÁSRA

    Magyarországi vendégek:
    Kiss Ferenc, Szatmári József, Fazekas Attila, Vass Mihály, Korcsmáros Péter és Korcsmáros Gábor, Kozma Péter és Domján Zoltán

    Romániai vendégek:
    Dodo Ni??, Marian Mirescu, Viorel Pîrligras, Alexandru Ciubotariu, Eduard Pandele, Daniel Horia, Adrian Barbu,
    Dan Marian Mirescu
    valamint Eric Desideriu (München)
    Cristian Loghin és Joanna Karpowicz (Krakkó)

    Magyar illetve erdélyi részr?l az alábbi m?vészek munkáiból állítunk ki:
    Rusz Lívia, Árkossy István, Deák Ferenc, ifj. Feszt László,
    Tollas Júlia, Soó Zöld Margit, Arz Helmut, Avram Felicia,
    Fazekas Attila, Vass Mihály
    Gugi Sándor, Korcsmáros Pál, Seb?k Imre, Zórád Ern? és Dargay Attila

    A rendezvény díszvendége: RUSZ LÍVIA

    A kiállítás alkalmából képregényalbumokat is bemutatunk,
    valamint Dodo Ni?? és Virgil Tomule? által szerkesztett
    Dic?ionarul benzii desenate din România
    (A romániai képregények lexikona) cím? kötetet.

    A rendezvény helyszíne a Kulturális Intézet
    1146 Budapest, Izsó u. 5, tel. 3832693
    Ez a rendezvény egyben a Képregénykedvel?k Klubjának áprilisi összejövetele.

    http://www.kepeskiado.hu/

    #3177 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    coperta numarului din aprilie a revistei Class anunta: BD exclusiv: cei mai tari creatori romani de benzi desenate – un articol de 8 pagini cu interviuri cu matei branea, alexandru ciubotariu si roman tolici. sursa: http://undergroundbd.blogspot.com/

    Si, si! El… Braciuto! Ole!
    Bucurestiul are gaska lui de Stripiachi!
    La Cluj, se pregateste KlubKlanul Bedatelier!
    La Craiova, era odata fioroasa Banda DC!
    Cate un reprezentant-doi din fiecare se vor intalni la Budapesta saptamana viitoare!!
    BeDe Peste masura!
    Vor cadea ei la o intelegere?
    Va fi oare pace in BeDeaua romaneasca?!
    Tensiunea creste cu fiecare zi!
    …iar eu o sa va tin la…CURENT!!!

    http://www.visualart.ro/forum/showthread.php?p=209757#post209757

    #3178 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Presupun ca la ora asta sunteti toti cu biletele de Budapesta in buzunar.
    Cu cartoanele se poate rezolva si aici, probabil ca ungurii au dreptate cu sugestia lor de a fi o expozitie prezentata unitar. Daca nu veniti de la Craiova cu cartoanele gata montate, presupun ca aducerea desenelor in niste mape e o solutie comoda si nu mai face necesara adresa mea catre vama ungara – aceea care trebuie redactata in cazul tablourilor pictate si inramate.
    Am retinut la Pensiunea Dominik camera pentru cracovieni, pe trei nopti, incepand din 26/27.

    Petrecere buna de Pasti. Sarbatori fericite!
    Mircea Oprita

    Despre expozitie:
    We do not plan to do the Hungarian part in advance. If we have here your materaila also, we will see what we need to do it, and we’ll buy the whole together.
    Ocsi thout of black plastic base on which we stick the original and the photocopied papers with pieces of plasticine, The papers would be covered with nylon foil. The nylon foil would be attached with strips of “self-sticking wallpaper” which would also function as passe-partout. The picture would hang on strings.

    si despre…altele:
    We will think about the Budapest sightseeing until then. We will go to The House of Terrors for sure, but we might also visit the Castle District, Vaci Street, and some interesting local pubs.
    We will meet you at the train station.
    See you soon!
    Feri

    Feri, you kept the best for last 😛

    #3179 Răspunde
    DreamWave
    Participant

    8->
    Si dupa ce ne facem de cap prin Buda, pe 29 avem o revelatie: “Parca aveam o expozitie de facut..” :))

    #3180 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    …si…si…si la intoarcere:

    Ei, cum a fost acolo?
    U-unde?!

    #3181 Răspunde
    Sanki
    Participant

    X-( ROG SERIOZITATE!

    si multiplicati Sanki vol.7 :->

    #3182 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    http://undergroundbd.blogspot.com/

    Iata cat de “serios” e Ciubi :-> !

    #3183 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    It is always nice to get news from you, Marian

    Thanks for your kind words

    Next week, we will begin a daily webTV program about comics (first, in Portuguese)

    I hope I will have time to talk about your festival (it is 4 minutes daily)

    Best wishes!

    Marko

    (Marko Ajdaric)

    #3184 Răspunde
    _Maxim
    Participant

    Totul prinde in sfarsit contur… #:-s
    Urmeaza Caracalul si se pregateste…Bucurestiul! B-)
    Salonul international BD 2006 va avea loc in capitala, ca de obicei, in a doua parte a lunii Octombrie*. 8->
    Dupa 16 ani, de la prima editie, Salonul International (francofon) se intoarce in Bucuresti! :->
    Bucuresteni, aveti de lucru! 😛

    *21-22, cel mai probabil

Vizualizare 15 articole - 31 la 45 (din 96 în total)
Răspunde la: Răspuns #3179 în SALON BD ROM la BUDAPESTA
Informația ta: