_Maxim

Răspunsurile la forumuri au fost create

Vizualizare 15 articole - 16 la 30 (din 2,084 în total)
  • Autor
    Mesaje
  • în răspuns la: Ce filme am mai vãzut #2931
    _Maxim
    Participant

    TROUBLE IN PARADISE de Ernst Lubitsch!
    Poate parea o maiastra comedie romantica turnata de curand, daca era in culori!… Si saruturile erau mai lascive – lucruri care ar putea fi realizate cu tehnica de azi, dar avem nevoie de vedete…vii!
    Acum avem culori dar si 3D, si saruturi frantuzesti dar si nuditate integrala. Restul conteaza mai putin. Tot mai putin.
    „Trouble in Paradise” este datat 1932.

    în răspuns la: Ce filme am mai vãzut #2930
    _Maxim
    Participant

    In competitia mea raman:
    1. WIPLASH / BIRDMAN (performante)
    2. IMITATION GAME / THE THEORY OF EVERYTHING (destine)

    …sau BOYHOOD – „lifetime achievement award” pentru echipa unui singur film! 😀

    Vom vedea cat vor conta oportunitatea si corectitudinea politica.

    în răspuns la: Ce filme am mai vãzut #2929
    _Maxim
    Participant

    THE THEORY OF EVERYTHING
    Frumos titlu, frumos film, frumos sfarsit – sau inceput, totuna.
    Inca o poveste despre TIMP, despre TOT, cu un personaj-persoana (profesorul Hawking, peste timp)
    JĂłhann JĂłhannsson are sanse la Oscar pentru muzica originala.
    „Tobele” din BIRDMAN* au dat bine si ele in fundal cu exceptia momentelor dĂŠjĂ  vu cu aparitia („incidentala”) a unui baterist.
    Bateristii din WIPLASH** sunt insa personaje (principale), iar „tobele” isi pierd ghilimelele sonore, fiind elemente de poveste, vizuale de prim-plan.

    Filmele de Oscar vazute pana acum sunt si povesti ale DEDICATIEI.

    GNIHTYREVE FO YROEHT EHT

    _______________
    * un contrapunct audio-vizual intre sacadarea percutiei si fluiditatea steadycam-ului
    ** un crescendo insangerat gen ROCKY

    în răspuns la: Ce filme am mai vãzut #2928
    _Maxim
    Participant

    WHIPLASH
    Cinema de cinema, cu un J. K. Simmons care merita un Oscar pentru rol secundar!
    Doar 106 minute 😀

    în răspuns la: Ce filme am mai vãzut #2927
    _Maxim
    Participant

    In THE IMITATION GAME, emotia e data de baza reala putin cunoscuta a povestii, bine scrisa fotografic si bine interpretata, asa cum e data in BIRDMAN de parcursul neasteptat neo-fantastic, asa cum razbate de docu-fictionarea unor persoane… personificate in BOYHOOD, de farmecul discret al peripetiei virtuoase din GRAND HOTEL BUDAPEST.
    Nu-mi iese din cap subtitlul lui BIRDMAN, subtilul The Unexpected Virtue of Ignorance.
    OSCARul se va decerna dintr-o ignoranta bine temperata.

    în răspuns la: Ce filme am mai vãzut #2926
    _Maxim
    Participant

    AMERICAN SNIPER este CLINT EASTWOOD.
    Pe langa celelalte filme Oscarizabile, mai putin creativ, previzibil.
    Inca un film lung, dar de data asta cam prea lung, si cu inca un final esuat, banal.

    în răspuns la: Ce filme am mai vãzut #2925
    _Maxim
    Participant

    Din nou, cinema: GRAND HOTEL BUDAPEST, un film de zle mari, de distributie mare, de inspiratie inalta. 100 de minute de poveste tintineasca, cu un Tintin care doar asculta povestea. Jude Law? 😀
    O precipitare spre final, ca in BIRDMAN, si cu un final mai putin inspirat.

    Inca un film de Oscar: BOYHOOD.
    O experienta unica, un film neobisnuit. Fara conventiile si tehnicitatile trecerii timpului peste actori/personaje, filmul a fost turnat timp de doisprezece ani.
    Doisprezece ani trecuti in peste doua ore si jumatate: cel mai lung dintre filmele de Oscar de mai sus, cu final perfect.

    în răspuns la: Ce filme am mai vãzut #2924
    _Maxim
    Participant

    Birdman or (The Unexpected Virtue of Ignorance) de Alejandro Gonzålez Iùårritu, cu Michael Keaton, Zach Galifianakis, Edward Norton, Andrea Riseborough, Amy Ryan, Emma Stone, and Naomi Watts
    Aproape doua ore de cinema aproape fara sfarsit.

    în răspuns la: Ce filme am mai vãzut #2923
    _Maxim
    Participant

    On the Silver Globe (Na srebrnym globie), filmul lui Andrzej Zulawski are si o poveste* si o istorie**, imbinate***.
    Povestea* este o adaptare dupa „Trilogia Lunara” de Jerzy Ĺťuławski, de pe la 1900.
    Istoria** incepe in 1975 si se incheie in 1977, cand turnarea filmului este intrerupta din motive ideologice, intr-o Polonie comunista, in care sunt „taxate” devierile de la linia partidului unic.
    Regizorul pleaca pentru a doua oara in Franta cu amaraciunea lucrului irosit, a efortului enorm (actori, costume, decoruri, turnare efectiva etc) depus la realizarea filmului, realizat intr-o mare masura – 80%.
    Din fericire, pelicula nu este distrusa.
    Abia in 1988, dupa caderea regimului comunist, filmul, completat** cu comentarii ulterioare, a fost prezentat la Festivalul de la Cannes.

    Este un SF*, care s-ar afla pe primul loc intr-un clasament al filmelor ne-americane de gen.

    Un film ENORM***.
    http://www.imdb.com/title/tt0093593/


    *povestea: Un grup de astronauti paraseste Pamantul in cautarea libertatii. Nava lor se prabuseste pe o planeta necunoscuta, similara Pamantului si ei ajung pe tarmul unei mari. Vedem inregistrarile lor video de-a lungul multor ani. Un singur supravietuitor al echipajului, „Batranul”, urmareste evolutia urmasilor ne-pamanteni ai echipajului, pentru care el este un semi-zeu. „Batranul” ii paraseste si trimite inapoi pe Pamant jurnalul sau video, care ajunge la un cercetator, care calatoreste spre aceasta planeta, unde este intampinat de casta preotilor ca pe un Mesia, care-I va scapa de Szermi, locuitori indigeni. Acesta organizeaza o armata si intra in orasul Szermilor. Intre timp preotii incep sa creada ca acesta este un paria de pe Pamant si nu un mesia venit sa le implineasca profetia… Sfarseste prin a fi rastignit. Pare o parabola, nu? O parabola de care s-au speriat comunistii… Am cunoscut epoca, am avut ocazia sa vad filme poloneze din epoca, cu care comunistii au avut de furca…
    **istoria: destinul lui Zulawski seamana cu cel al lui Pintilie al nostru
    *** filmul, cu acele 20% „poveste” lipsa, intregit cu imagini intercalate de „istorie”, de marturii, este acum o fictiune in care timpul a taiat o rana inca sangeranda…

    în răspuns la: Ce filme am mai vãzut #2922
    _Maxim
    Participant

    O cronica, cum se face, aici http://www.hollywoodreporter.com/review/aferim-berlin-review-772508
    Romanian director Radu Jude addresses the prickly subject of gypsy slavery with his third feature, a western-style historical drama which is competing for big prizes at the Berlinale

    în răspuns la: Ce filme am mai vãzut #2921
    _Maxim
    Participant

    Despre AFERIM! se vorbeste in dodii.
    Au fost discutii despre afis si trailerul de uz intern (!), adica nu cel „international (aha).
    Regizorul Radu Jude, care a conceput si una si cealalalta zice: „Posterul și trailerul de la “AFERIM!” nu sunt concepute ca niște unelte de marketing, ci ca un fel de extensii ale filmului. Am ĂŽncercat să le gândesc pe ambele astfel ĂŽncât componenta intertextuală a filmului să fie scoasă ĂŽn evidență (…). [P]rin trailer ĂŽncerc, ĂŽn pur spirit godardian, să omagiez câteva din operele și autorii care au ĂŽnsemnat enorm pentru mine ĂŽn perioada de pregătire a filmului (și nu numai)”.
    Posterul si trailerul sunt unelte de marketing.
    Mai departe, faza cu extensiile n-am inteles-o. Cele 29 de secunde de imagine (care fac parte sau nu din film?) reprezinta (doar) pentru realizator („doar”?) un omagiu (cui anume? sa ghicim?). Pe noi, astiailalti, ne priveste trailerul? sau noi tre’doar sa ne uitam la el ca la poarta noua?

    Nu mai insist asupra posterului tarantinesc, decat doar cu poze, mai tarziu, pentru un studiu comparativ al sinergiei similitudinilor, hem, mai draga.

    Piaru’ (Public Relation, atat de jmeker, la noi, sanchi) la filmu’asta e praf.
    Primul caz, un articol de Iulia Blaga, corespondenta de la Berlin (va rog frumos) pentru Hotnews, doldora de perle de extemporal:

    „Aferim!”, un western valah despre intoleranta si multe altele (cum? cum?…complex!)

    1. parabola despre istorie mascata de un roadmovie de epoca, a fost bine primit de jurnalistii care au ras la poante si au aplaudat la final.
    Vintage, frate! Pana si umorul 😀

    Incepe Jude, pazea:
    2. „nu avem acces la el [trecut], ci doar la niste urme ale lui”

    3. El a vrut sa scoata in evidenta „artificialitatea filmului, lucru marcat si de faptul ca este alb-negru.”

    4. „Radu Jude a mai spus ca Romania are acum un presedinte care nu e nici etnic roman, nici crestin, sugerand ca acest lucru e o schimbare in bine.”

    Bah, fu greu, dar ne-ncordaram si iesi neasteptat de cum voiam! Vrusei sa fac ceva cu trecut legat de prezent si-mi iesi ceva cu trecut care trimitea la prezent, ’v-as gura voastra!

    5. Regizorul a mai povestit cum a ajuns la ideea filmului.”A fost un proces mai complex. Am vrut sa fac un film despre legatura dintre trecut si prezent. M-a interesat Revolutia de la Ploiesti care a tinut doar o zi in secolul al XIX-lea dar, documentandu-ma, mi-am dat seama ca tot mai multe lucruri pe care le descopeream trimiteau la prezent.”

    Actorii:

    Lui Teodor Corban, actor, „i-a placut foarte mult scenariul, desi i-a fost mai greu sa inteleaga mentalitatea vremii potrivit careia tiganii erau socotiti o subspecie.”
    Acesta n-are de lucru si mai spune ca a avut “o munca usor de Sisif” din a deprinde accentul corect. , pentru ca, vedeti, a fost ceva foarte complex, cum ati aflat deja de la regizor.

    Alt actor, Cuzin Toma: “Domnul Jude nu trecea mai departe pana nu iesea bine, dar trebuia sa intelegem si noi ce spuneam”. Pentru ca vedeti in continuare cat de complex este: „Pe atunci erau indreptatiti cei care pedepseau sa pedepseasca, iar cei pedepsiti nu erau aparati sub nici o forma, asa ca se asteptau sa fie pedepsiti.”

    Pentru corespondenta de la Berlin, filmul asta este „Odiseea lui Costandin si a lui Ionita in aceasta terra virgina pentru filmul romanesc nu e doar un prilej de a ataca subiectul delicat al discriminarii etnice, desi pentru jurnalistii straini acesta pare sa fie subiectul principal (…) Unde mai pui ca „o canadianca a gasit in film similitudini cu situatia indienilor.” Numai ca la indienii lor acasa venira stramosii canadieniilor cu similitudini de azi sa-si faca cuiburi…

    Pentru I.B. filmul este „despre incapacitatea artei de a oferi altceva decat un comentariu subiectiv al realitatii, e o invocatie ludica a unei epoci necunoscute noua.”

    Aferim, nu altceva!

    Toata lumea poate sa aiba dreptate, fiecare in felul lui, dar… despre ce e vorba aici? Un film, pe care-l vom vedea si atunci ne vom spune parerea despre el, dar… daca cei care au contribuit la realizarea lui, in frunte cu Realizatorul vorbesc asa despre el, frate…! Autoarea articolului parca I-ar fi dat in gat cu citatele alea, fara sa fi vrut. Ea doar isi justifica prezenta la festivitatile berlineze.

    Si producatoarea Ada Solomon are dreptate: “Cred ca lucrurile au evoluat, chiar daca nu cu pasi mari.”, vorbind despre „cinemaul romanesc”, in general.

    http://www.hotnews.ro/stiri-film-19352496-aferim-western-valah-despre-intoleranta-multe-altele.htm

    în răspuns la: André Chéret (Rahan et Co) #4233
    _Maxim
    Participant

    RAHAAAA…!

    UN NOU ALBUM VA APAREA PE 18 FEBRUARIE 2015

    si bineinteles

    în răspuns la: Ce filme am mai vãzut #2920
    _Maxim
    Participant

    INTERSTELLAR
    Dragut.
    Metafizica cu tot dinadinsul fizica.
    Pentafizica!… parte a patafizicii 😕

    în răspuns la: MONSTRI 2 (22) A L O G E N #5559
    _Maxim
    Participant
    în răspuns la: Ce filme am mai vãzut #2919
    _Maxim
    Participant
Vizualizare 15 articole - 16 la 30 (din 2,084 în total)